Drumul matasii

În ultima perioadă, câteva evenimente majore au marcat viaţa socială şi economică a românilor. În primul rând, groaznicul accident care a curmat viaţa unor semeni de-ai noştri, într-o zonă muntoasă din Muntenegru. Legat de acest eveniment tragic, sunt impresionante mobilizarea spontană şi solidaritatea umană demonstrate de muntenegrenii care au participat la salvarea românilor rămaşi în viaţă printre fiarele contorsionate ale autocarului căzut în prăpastie.
Transmitem recunoştinţa noastră eroilor anonimi care au sărit în ajutorul conaţionalilor.

---

Un jurnalist a apreciat de la faţa locului că „muntenegrenii, deşi au o ţară mică, au dovedit şi de această dată că au un suflet mare”. „Da, aşa suntem noi”, a fost replica simplă şi umană a celor care din proprie iniţiativă au participat la diminuarea tragediei suferite de grupul de turişti români.

La începutul acestei luni, făcând o amplă radiografie a situaţiei din agricultură, Preşedinţia României a lansat în dezbatere publică strategia privind perspectiva dezvoltării acestui sector vital în perioada 2014-2030. Astfel, plecând de la stadiul actual al agriculturii, de la decizii benefice, dar şi de la erori majore în administrarea acestei inestimabile avuţii naţionale, strategia propune soluţii menite să eficientizeze activitatea agricolă în condiţiile păstrării destinaţiei terenurilor agricole, a stimulării cercetării, a repartizării mijloacelor de sprijin şi exploatarea acestora, prin aplicarea unor tehnologii moderne.

S-a remarcat faptul că, deşi în ultimii 23 de ani fiecare titular al portofoliului agriculturii a promovat strategii sectoriale, acestea nu au fost aplicate integral, din motive diverse. Strategia, elaborată de un colectiv format din elita specialiştilor agricoli, cu amendamente pertinente, urmată de o dezbatere publică, poate deveni un document practic, aplicat şi armonizat cu politicile sectoriale ale UE. Tot în această perioadă, Parlamentul European, Consiliul de Miniştri al UE şi Comisia Europeană au aprobat reforma Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada de după 2013.

Acordul asupra noii Politici Agricole Comune dă o nouă orientare acestui instrument de lucru, răspunzând astfel într-o mai mare măsură aşteptărilor societăţii exprimate şi cu ocazia dezbaterii publice a acestui important document. Acesta va conduce, printre altele, la efectuarea unor plăţi directe echilibrate şi la consolidarea poziţiei agricultorilor în cadrul lanţului alimentar, respectiv la o mai mare transparenţă şi eficacitate a sumelor alocate fiecărei ţări membre.

În acest sens, se va urmări ca mijloacele de sprijin să se adreseze cu precădere adevăraţilor producători agricoli şi cercetării agricole, dar şi programelor de dezvoltare rurală. Aşa cum au avertizat recent factorii decizionali din MADR, deţinătorii de teren care nu-şi lucrează pământul nu vor mai beneficia de subvenţii o perioadă de 3 ani. Această măsură apreciată de fermieri va fi însă greu de realizat prin actuala structură APIA din profil teritorial.

Ca urmare a prevederilor Tratatului, Strategiei şi Rezoluţiilor UE privind cooperarea cu ţări din Asia, publicate în ultimii ani în Jurnalul oficial al acestui organism, dar şi a necesităţii ţării noastre de extindere a relaţiilor comerciale, recent, o delegaţie guvernamentală, condusă de primul ministru, dl Victor Ponta, a efectuat vizite de lucru în Azerbaidjan, Kazakstan, Uzbekistan şi China.

Având în vedere relaţiile economice tradiţionale cu ţările din Asia Centrală, poziţia geostrategică a ţării noastre şi potenţialul semnificativ în domenii de interes comun, se apreciază că o viitoare cooperare în domeniul petrochimiei, exploatării şi transportului de gaze, a industriei farmaceutice, materialelor strategice poate constitui un reper major al unor raporturi comerciale reciproc avantajoase. Potrivit statisticilor FMI şi ale altor organisme financiare internaţionale, China, prin muncă, tenacitate şi predispoziţie pentru aplicarea unor tehnologii ultraperformante, a înregistrat în ultimii ani rezultate economice impresionante.

A vorbi despre spectaculoasele investiţii în infrastructură, cu rezultate unicat pe plan mondial sau despre miracolul numit Hong Kong, despre Shenzhen - una dintre capitalele mondiale ale cercetării şi producţiei IT, despre Shanghai - oraşul cu cei aproape 14 milioane de locuitori şi cel mai mare şantier urban de locuinţe din lume, despre uriaşele construcţii feroviare şi hidrotehnice, despre rezervele valutare de peste 3.200 de miliarde de dolari sau despre creşteri economice de peste 10% într-o perioadă de recesiune economică mondială înseamnă să vorbeşti despre muncă, modestie şi creativitate, adică să vorbeşti despre China.

La aceste succinte repere economice se mai poate adăuga recenta declaraţie a preşedintelui Chinei, dl XI-Jinping, potrivit căruia „China îşi va menţine uşa deschisă pentru investitorii străini şi în egală măsură speră că şi ţările străine să-şi deschidă uşa pentru investitorii chinezi”. Semnificativă şi încurajatoare declaraţie în ceea ce priveşte disponibilitatea spre cooperare economică internaţională a Chinei!

Depinde însă, în mare măsură, de factorii decizionali din ţara noastră să demonstreze pragmatism şi tenacitate pentru realizarea proiectelor de investiţii propuse partenerilor externi contactaţi în acest turneu. Altfel „Drumul mătăsii” parcurs recent de guvernanţii noştri va rămâne pe mai departe o realitate frumoasă, trăită însă în alte secole.

Simona MUNTEANU

revista, agricultura, editorial, fermieri