Echitate în accesarea fondurilor

​Sesiunea de depunere a proiectelor pe Submăsura 4.1 „Investiții în exploatațiile agricole” este deschisă până pe 25 februarie 2022. Pentru perioada de tranziție, submăsura aduce mai multe modificări privind repartizarea fondurilor, condițiile de eligibilitate, criteriile de selecție etc. 

Aceste schimbări sunt salutate de fostul secretar de stat din MADR, Emil Dumitru, actual membru în cadrul Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților. În nenumărate rânduri, chiar și la întâlnirea agricultorilor din acest an de la „Ziua porumbului”, din județul Ialomița, a afirmat că submăsura nu este dedicată dotării exploatațiilor mari, deoarece nevoile specifice ale acestora nu converg cu cele ale fermelor de familie sau medii.
La nivel european fermele de familie, precum și tinerii fermieri, încep să fie din ce mai mult în atenția decidenților politici. Pentru ca aceste ferme să devină competitive și să fie încurajată reînnoirea generațiilor de fermieri este nevoie de măsuri potrivite de sprijin.
O componentă nouă a submăsurii se referă la sprijinirea achizițiilor de utilaje pentru tinerii fermieri atât din sectorul vegetal, cât și din cel zootehnic.
Propunerea Ministerului Agriculturii de repartizare a fondurilor pe mai multe componente, urmărește corectarea dezechilibrelor sectoriale în raport cu balanța comercială, dar și un sprijin adaptat în funcție de nevoi şi tipologia investițională a sectoarelor.
„Nevoia de finanțare a agriculturii din România rămâne încă foarte mare. Submăsura 4.1 nu a fost corect fundamentată pentru a alege o plajă mai mare de potențiali beneficiari și la o intensitate corectă a sprijinului. Fermierii au nevoie de finanțare pentru dotarea fermelor, dar în niciun caz nu finanțăm fermieri care au 150 ha și cumpără tractoare de peste 300 CP, a căror valoare este foarte mare, pentru că atunci trebuie să existe o justificare între încărcătura de cai putere a utilajului și suprafața exploatată.
Dacă ar fi după mine nu aș da un leu pe achiziția de utilaje agricole. Conform statisticilor s-au acordat 869 milioane euro nerambursabil, dintr-un total de 1,069 miliarde euro, pentru cca 1.200 de exploatații, cu valoare medie a proiectului de 550 mii euro și o intensitate medie a sprijinului de 81%. Acestea nu mai sunt niște proiecte pe care statul să le poată finanța pentru că dăm foarte mulți bani la foarte puțini, îi supradotăm, iar nevoile pe care fermierii le au, acele exploatații cărora trebuie să le creștem competitivitatea, sunt mult mai mari. Din acest motiv eu aș merge foarte mult pe zona de zootehnie și pe procesare.
În momentul de față, exportul rămâne calea cea mai simplă pentru valorificarea cerealelor din România, însă dacă mă uit pe balanța comercială vedem că avem piață și am putea-o câștiga, dar în egală măsură nu susținem deloc zootehnia, ceea ce însemna că pe pilonul II al Politicii Agricole Comune va trebui să finanțăm mult mai mult zootehnia ca să putem să transformăm materia primă, să putem să procesăm în România și să dezvoltăm locuri de muncă, astfel încât să dezvoltam industria agroalimentară românească ca să ofere consumatorului român produse pe care azi le importăm sau le achiziționăm din comerțul intracomunitar.
Consider că aceasta ar trebui să fie cartea de vizită a unui minister care dorește să fie respectat de fermieri și a unor politicieni care stau la masa discuțiilor cu fermierii”, a susținut Dumitru.
În ceea ce privește modificarea ratelor şi a sumelor din cadrul submăsurii s-a avut în vedere creșterea responsabilității financiare a potențialilor beneficiari, rata de finanțare crescând invers proporțional cu dimensiunea fermelor astfel încât grantul cu o intensitate mai mare a sprijinului să se adreseze categoriei de mijloc a fermelor, iar numărul de ferme susținute să crească.
​Totodată, formele asociative sunt încurajate să demareze investiții, având în vedere că rata intensităţii sprijinului, cât şi valoarea sprijinului sunt crescute pentru acestea.

​Ana Ioniță