„Educația climatică, financiară și tehnologică a fermierului este esențială în contextul agricol actual”

​Cerasela Tudor, consultant senior al liniei de business „Agriculture” din cadrul companiei de brokeraj de asigurări AON, unul dintre liderii globali ai industriei, a vorbit pentru Revista AGRIMEDIA despre tendințele majore agricole în 2023, dar și despre provocările fermierilor sesizate din teren. Aceasta a punctat și o parte dintre metodele și instrumentele care ar putea fi adoptate pentru ca fermierii să-și protejeze munca, să devină mai eficienți economic, și totodată aliniați tendințelor internaționale ale industriei. 

​România joacă un rol strategic în agribusiness-ul global prin poziționarea geografică pe coridorul de tranzit pentru cerealele din Ucraina, iar prin nivelurile producției de cereale, se plasează în primii 5 producători europeni. În acest context, momentul contractării producției agricole devine foarte important atât pentru producători, cât și pentru cumpărătorii de cereale.
Prețul rapiței, grâului și porumbului a revenit la nivelul de dinainte de război, însă prețurile inputurilor agricole au crescut la începutul anului 2023, acest lucru determinând  fermierii să adopte un management mult mai atent al fermei pentru a rămâne eficienți economic. Pe lângă problemele legate de prețuri, fermierii se confruntă și cu problema volatilității climatice, fenomen care poate duce la o decalare a calendarului culturilor”, a afirmat Cerasela Tudor, consultant asigurări agricole AON.
 
Informarea continuă și educația tehnologică a fermierilor, elemente cheie pentru adaptabilitatea la noul context climatic și socio-economic
Cele mai recente studii ale forurilor europene și globale, preconizează că pe termen mediu şi lung, schimbările climatice vor afecta din ce în ce mai mult România şi sectorul agricol al acesteia. Țara noastră s-ar putea confrunta cu o creştere constantă a temperaturii medii anuale, asemănătoare cu proiecţiile pentru Europa, care poate varia între 0,5 °C şi 1,5 ºC până în 2029 şi între 2,0 °C şi 5,0 °C până în 2099, în funcţie de scenariul global. Modelele de precipitaţii se schimbă în mod semnificativ şi vor produce un impact teritorial diferenţiat. Zona de nord a ţării va obţine probabil câştiguri de productivitate a culturilor pe termen mediu, dar va fi supusă la inundaţii mai mari pe timpul iernii şi la probleme cauzate de secetă în timpul verii. Zonele din sudul şi sud-estul țării vor fi mai grav afectate, iar valurile de căldură şi de secetă vor duce la o scădere generală a productivităţii şi a producţiei din sectorul vegetal, arată datele publicate într-un raport al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Ca răspuns la provocările climatice, informarea constantă asupra evoluției acestor tendințe meteorologice și adaptarea practicilor agricole, precum și tipologia culturilor în funcție de regiunile geografice, sunt doar câteva măsuri de bază pe care fermierii români le pot adopta în vederea adaptării la noul context.
„Fermierii ar putea fi ajutați în modul în care își gândesc activitatea de datele care indică schimbări climatice. Aceștia ar putea, de exemplu, să aleagă culturi mai tolerante sau chiar rezistente la acestea, alături de tehnologii care să minimizeze pierderile și să crească eficiența și productivitatea în ferme și nu în ultimul rând, investițiile în irigații. Finanțarea acestor schimbări de tehnologie și realizarea de investiții necesită predictibilitate asupra resurselor financiare, de aceea este necesar să se evite tiparul climatic de tip an bun/an prost, prin utilizarea instrumentelor care preiau riscurile”, a mai explicat Cerasela Tudor.
România trece printr-o serie de schimbări majore. Există noi propuneri legislative și se încearcă tranziția către noi modalități de practicare a agriculturii. Modelul actual este unul tradițional, care se va schimba în contextul reglementărilor europene, neutralitatea în raport cu emisiile de carbon jucând un rol foarte important. În acest moment există noi tendințe de piață, care au ca punct central agricultura regenerativă. Aceasta oferă mai multă predictibilitate fermierului, care se traduce și printr-o serie de beneficii precum nivelul mai mare de vitamine din produsele cultivate sau o cantitate mai mică de inputuri utilizată.
Consultantul punctează că spre deosebire de situația din prezent, România va avea un sector agroalimentar durabil și competitiv, centrat pe exportul de produse cu valoare adăugată înaltă, rezilient la provocările globale, care asigură bunăstare și condiţii de viaţă în mediul rural apropiate de cele din mediul urban.
„România are șansa de a valorifica tendinţele globale şi europene favorabile, reprezentate de noi tehnologii și sisteme de irigații performante, eficientizând astfel întregul sector agricol. În plus, pentru evoluția sectorului agricol, țării noastre îi poate fi grăbită dezvoltarea și de oportunitățile și beneficiile care pot surveni din implementarea PAC şi prin participarea pe piața UE și a țărilor terțe”, a mai afirmat expertul AON.
 
Evoluția tehnologiei, în sprijinul fermierilor
Pentru a continua să fie eficienți în acest context, fermierii au nevoie și de sprijinul autorităților, fiind necesară și o schimbare a tehnicilor prin care aceștia practică agricultura. Este nevoie de investiții în sistemele naționale de irigații, în concordanță cu lucrări agrotehnice minime pentru păstrarea apei în sol. De asemenea, este de preferat utilizarea fertilizanților cu inhibitori de volatilizare și levigare, pentru a favoriza creșterea eficientă și păstrarea mediului natural cât mai curat.
În scopul alinierii procesului agricol la standardele europene, fermierii români ar putea să folosească semințe cu genetică bună și adaptată zonei de cultivare, alături de produse fitosanitare preventive, adecvate fazelor de vegetație a culturilor.
În plus, dronele cu aparatură performantă, prin care evoluția culturilor poate fi evaluată cu ajutorul tehnologiei, sunt și ele un sprijin important pentru sectorul agricol.

​Învățarea continuă, cheia pentru o agricultură modernă și sustenabilă
Actualmente un procent mare de fermieri nu beneficiază de pregătire în domeniu, și sunt extrem de utile cursurile de formare profesională cu aplicabilitate adaptată realităților din teren, care îmbină aspectele teoretice cu cele practice. Fermierii români au nevoie de informații de actualitate, structurate pe categorii de produse, pe diferite tipuri de culturi sau tehnologii, susținute de profesioniști cu abilități pedagogice, care au abilitatea de a purta un dialog deschis și permanent cu fermierii.
„Deși vorbim despre fermă și fermieri, este important să menționăm că discutăm în esență despre o afacere, și ca în orice alt domeniu, companiile care activează în acest sector intră în contact cu furnizori, finanțatori și clienți, gestionează informații financiare precum bilanț, datorii, profit și pierdere etc.
Dacă iau în calcul toți acești factori, fermierii își pot valorifica la maximum efortul depus. Educația financiară este esențială, iar aici vorbim despre obținerea și gestionarea resurselor financiare, punerea în acord a deciziilor cu resursele, anticiparea riscurilor, sau utilizarea unor instrumente moderne și confirmate de piață”, a mai explicat Cerasela Tudor.

Polițele de asigurare, instrumentul financiar prin care fermierii pot asigura stabilitatea în fermă
Asigurarea culturilor agricole este un instrument financiar complex care acoperă pierderile suferite de fermieri în urma fenomenelor meteorologice extreme. Polița de asigurare agricolă acoperă riscuri eligibile de bază, precum grindina sau înghețurile, alături de ploi torențiale, furtună sau uragan. În plus, mai există o categorie, aceea a riscurilor eligibile suplimentare, precum seceta, înghețul de iarnă sau arșița. În categoria riscurilor suplimentare neeligibile sunt incluse incendiul sau alunecările de teren.
„În calitate de consultanți de management al riscului, rolul nostru este să ajutăm fermierul să înțeleagă produsele existente, funcționalitatea și beneficiile acestora, modalitatea în care se pliază cel mai bine pe nevoile sale și acoperă riscurile potențiale, astfel încât să adopte decizii informate și să poată folosi acest instrument financiar în toată complexitatea lui, iar așteptările sale să fie bine stabilite de la început”.
Un produs de asigurare vine cu o serie de beneficii directe pentru fermier, cel mai important fiind acoperirea riscurilor și sănătatea financiară a fermei, ceea ce se traduce prin stabilitate pe termen lung.
Fermierul evită pierderile generate de afectarea culturii în cazul evenimentelor climatice, putând să utilizeze polița pentru a obține despăgubirea. În plus, acesta poate utiliza despăgubirea din asigurare pentru plata datoriilor generate de lucrările pentru înființarea culturilor. Astfel, prin intermediul poliței de asigurare, fermierul își asigură o evoluție liniară a resurselor financiare, scăzându-și expunerea la pierderi semnificative
În practica curentă, asigurările agricole sunt folosite preponderent de fermierii din zonele în care au existat daune în ultimii doi ani din trei. Acest fenomen duce la o presiune foarte mare pe asiguratori și la o limitare a abilității acestora de a oferi fonduri pentru acoperirea riscurilor respective. Fenomenul duce la o presiune foarte mare pe asiguratori și la o limitare a abilității acestora de a oferi fonduri pentru acoperirea riscurilor respective.
Expertul mai explică faptul că în astfel de cazuri ar fi necesar ca asigurarea să fie mai des utilizată, pentru o mai bună dispersie la nivelul întregii țări. În acest mod, se va asigura funcționarea sistemului de asigurări și disponibilitatea pentru cei afectați.
„Într-un mediu economic dinamic și imprevizibil, asigurarea agricolă devine o necesitate pentru stabilitatea financiară a fermei. Astfel, este mai eficient să acționăm preventiv, nu reactiv, la aceste schimbări climatice”, încheie consultantul AON.