Efectul îngheţului asupra culturilor de toamnă

În noaptea de 15 spre 16 martie s-au înregistrat temperaturi negative în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în sud-estul ţării, acolo unde minimele înregistrate au ajuns şi la -9°C. Aceste temperaturi scăzute au survenit după o perioadă nefiresc de călduroasă, cu zile în care s-au înregistrat temperaturi chiar şi de peste 20°C. Aceste variaţii extreme au fost pe deplin resimţite de culturile agricole aflate pe câmp - grâu, orz şi rapiţă.

ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Oilseeds, Corteva Agriscience România & Moldova

La sfârşitul săptămânii trecute (20-22 martie) am vizitat câteva câmpuri din judeţele Brăila, Tulcea şi Constanţa, acolo unde am observat pagube serioase la culturile de toamnă provocate de gerul de duminică noaptea, atunci când s-au înregistrat temperaturi cuprinse între -7°C şi -9°C. Temperaturi scăzute au fost aproape în fiecare primăvară, însă anul acesta plantele sunt mult mai afectate din cauza factorului care face diferenţa: apa. Suntem în mijlocul unei secete pedologice accentuate, fără zăpadă în lunile de iarnă şi precipitaţii foarte reduse. În judeţul Brăila, localitatea Viziru, culturile de rapiţă sunt aproape de compromitere. Plantele bine dezvoltate în toamnă au pornit în vegetaţie, iar în momentul îngheţului aveau tija floriferă de circa 30-35 cm, astfel că partea superioară a tijei a fost distrusă în totalitate. În acest moment, sigura şansă o reprezintă pornirea lăstarilor laterali, dar şi în acest caz este necesară apa. Dacă în următoarea perioadă nu vor apărea precipitaţii, cultura va trebui întoarsă. În aceeaşi zonă, am vizitat un fermier care, pentru a-şi asigura o răsărire uniformă, a irigat în toamnă. În acest caz, cultura de rapiţă a fost foarte puţin afectată de acest fenomen, de unde putem deduce faptul că nu doar gerul a fost o problemă, ci şi lipsa apei. La culturile de grâu şi orz sunt probleme în tot sudul şi estul ţării, deoarece seceta pronunţată va pune mari probleme în refacerea lor, iar unele sole aflate în depresiuni au fost aproape distruse. Aşadar, în primul rând este nevoie de precipitaţii, care prin unele zone au şi venit, dar în cantităţi reduse, de 15-20 de litri. Seceta este marea problemă! În lipsa precipitaţiilor, culturile nu au cu ce să îşi refacă foliajul afectat.

Ce putem noi face:

• până nu îşi revine cultura, nu trebuie să aplicăm erbicide, fungicide sau insecticide. Culturile sunt stresate, nu trebuie să stresăm şi noi suplimentar. Buruienile sunt o mare problemă, dar există soluţii flexibile disponibile care se pot aplica până la apariţia frunzei standard. În acest caz, recomandăm produsele Pixxaro™ Super sau Cerlit™ Super, care combat perfect un spectru larg de buruieni.
• când apar creşterile noi, se poate aplica un aminoacid sau chiar azot foliar, dar nu înainte de a începe să se regenereze culturile, pentru că este nevoie de masă foliară de recepţie.
• fertilizare suficientă cu azot, pentru refacerea foliajului. Alături de apă, este necesar azotul, care are un rol esenţial în procesul de creştere. Putem aplica, dacă nu s-a întâmplat acest lucru deja, azotat de amoniu 100-150 kg/ha, care la primirea a cel puţin 15 litri de apă ajunge în zona radiculară şi ajută foarte mult planta.

Sunt vremuri dificile din multe puncte de vedere, dar cu atenţie şi cu precipitaţiile necesare putem trece peste toate!