Eficientizarea activităţii agricole cu ajutorul sistemelor de precizie

Agricultura de precizie este un concept tot mai actual şi avem exemple practice şi în agricultura României. Din ce în ce mai mulţi fermieri români înţeleg beneficiile agriculturii de precizie şi încep să facă investiţii pentru a achiziţiona sisteme cu ajutorul cărora să efectueze lucrările mai precis şi mai rapid, astfel încât să fie reduse cheltuielile şi să crească eficienţa, precum şi profitul în fermă.

În cadrul evenimentului „Agricultura de precizie: tehnologii şi inovaţii“, desfăşurat la data de 28 februarie a.c., dl Florin Neacşu, director general adjunct NHR Agropartners, şi-a structurat alocuţiunea pe trei teme: sistemul de ghidare şi control al traficului, aplicarea normelor variabile de seminţe respectiv îngrăşăminte chimice şi reducerea dozei de pesticide.

Sistemul de ghidare şi control al traficului este foarte important pentru a avea cât mai puţine treceri pe sol, să nu-l tasăm, pe de o parte, pentru a conserva apa, iar pe de alta, să nu fim nevoiţi să consumăm o cantitate mare de combustibil pentru pregătirea terenului. Sistemele existente în acest moment pe piaţă se împart în trei categorii: ghidare manuală, ghidare asistată, autoghidare. O bună parte din fermierii din România folosesc sisteme de ghidare manuală. Acestea sunt foarte utile pentru că-l ajută pe operator să facă mai uşor anumite lucrări, cum ar fi efectuarea tratamentelor fitosanitare sau administrarea fertilizanţilor. Astfel nu mai este nevoie să se jaloneze la stropiri şi se poate lucra în condiţii de ceaţă sau pe înserat, când lumina este slabă. Ghidarea asistată se referă în special la nişte sisteme folosite la utilajele deja existente în fermă, care se pot îmbunătăţi. Tractoarele cumpărate în urmă cu 1-2 ani şi care nu sunt dotate cu sisteme de autoghidare pot fi ulterior îmbunătăţite şi putem face un pas înainte să beneficiem de aceste soluţii tehnice. Pentru ghidare se foloseşte un motor electric montat pe volan sau pe coloana volanului. În ceea ce priveşte autoghidarea, sistemul este prevăzut din fabrică cu tot ceea ce este necesar pentru ca maşina agricolă să funcţioneze singură (senzori şi instalaţia hidraulică pentru viraj, monitor, computer de navigaţie, antenă GPS etc.). Practic, tractoristului nu-i rămâne decât să facă reglajele necesare şi să urmărească funcţionarea utilajelor. La tractoarele moderne se poate folosi chiar monitorul din cabină pentru a face reglajele nesesare utilajului cu care merge în agregat. Cum se face ghidarea prin satelit? Se foloseste un semnal de la un satelit, dar pentru a obţine precizia necesară pentru lucrările din agricultură mai este nevoie de un semnal de corecţie. Acesta poate veni fie de la un satelit geostaţionar, a cărui poziţie este cunoscută, fie de la o staţie fixă. În acest fel se poate obţine o precizie de ordinul centimetrilor. Semnalul de corecţie EGNOS, care este gratuit, are o abatere de 15-20 cm şi poate fi folosit la tratamente fitosanitare sau la fertilizat, poate şi la anumite lucrări ale solului. Pentru precizie mai bună trebuie folosit un semnal de corecţie ce poate fi obţinut pe bază de abonament, care are o abatere de 5-10 cm, sau de la o staţie fixă RTK, precizia crescând la sub 2 cm. Aceasta are avantajul că ne poate furniza semnal de corecţie pentru întreaga flotă de maşini agricole din fermă şi putem chiar vinde semnalul agricultorilor vecini. Investiţia într-o staţie fixă este mai mare, dar se amortizează în scurt timp. Unul dintre avantajele sistemelor de ghidare este faptul că întoarcerile se pot face cu rază mai mare, dintr-o singură mişcare, la trecerea următoare, şi astfel se poate câştiga timp, care înseamnă mai puţin consum de motorină şi productivitate mai mare. Investiţia într-un sistem de ghidare nu este foarte mare, fiind de sub 2.000 de euro pentru ghidarea manuală şi ajungând până la 20-25.000 de euro, dacă vorbim de sisteme integrate, staţii RTK şi semnal propriu de corecţie. Ceea ce este cert este faptul că aceste costuri pot fi amortizate într-o singură campanie agricolă. În afara sistemelor de ghidare prin satelit, există şi alte sisteme de ghidare cu infraroşu, care se folosesc la unele combine sau la prăşit. De exemplu, cultivatorul Einboeck cu sistem Row Guard este dotat cu un senzor cu infraroşu care urmăreşte rândurile de plante, iar maşina se ghidează automat în spatele tractorului, astfel că tractorul poate merge cu o viteză mai mare şi greşelile şi efectele negative asupra culturii sunt mai puţine. În concluzie, avantajele sistemelor de ghidare sunt: posibilitatea lucrului pe timp de noapte sau ceaţă, controlul traficului pentru mai puţine treceri, conservarea apei, uşurarea muncii operatorului, creşterea productivităţii, calităţii şi preciziei lucrărilor, reducerea consumului de combustibil şi de inputuri.

Aplicarea normelor variabile de seminţe şi îngrăşăminte chimice devine tot mai importantă în condiţiile agriculturii moderne. Normele variabile necesare sunt stabilite cu ajutorul câtorva metode: analiza solului, determinarea cu ajutorul dronelor a intensităţii culorii verzi a culturii, în funcţie de care se stabileşte conţinutul de nutrienţi existent în sol, sau analiza recoltei, care se poate face cu combina. Cu informaţiile culese de dronă se face o hartă ce arată cantitatea de azot disponibil în sol, iar această hartă se poate folosi într-un soft adecvat care să comande maşina de distribuit îngrăşăminte chimice.

Măsurarea recoltei se face cu ajutorul unui sistem de cântărire şi a unui sistem de măsurare a umidităţii. Cu aceste informaţii se obţine harta recoltei, în funcţie de care se stabileşte cantitatea de îngrăşământ care trebuie distribuită în fiecare punct al parcelei. Aceasta se importă în calculatorul tractorului sau a utilajului de împrăştiat îngrăşaminte chimice pentru distribuirea normei variabile de îngrăşământ.

Reducerea dozei de pesticide
Această preocupare devine foarte serioasă, nu numai din punct de vedere al costurilor, ci şi al protecţiei mediului şi sănătăţii utilizatorilor produselor agricole. Directivele Uniunii Europene prevăd o reducere drastică a consumului de pesticide la hectar în următorii ani, astfel că până în 2020 acestea trebuie reduse cu 25% şi cu încă 25% până în 2025. Respectarea acestor prevederi ar putea să devină un criteriu obligatoriu pentru acordarea subvenţiilor. Reducerea consumurilor de pesticide se poate face prin mai multe metode:

• prin folosirea utilajelor care permit reducerea normei la hectar. De exemplu, maşinile de stropit Hardi sau maşinile de împrăştiat îngrăşăminte Bogballe folosesc sisteme de control al secţiunilor, pentru a evita suprapunerile. Când maşina intră într-o zonă în care s-a lucrat la o trecere anterioară, secţiunile care se suprapun se închid automat, urmând a se redeschide la ieşirea din zona respectivă.
  
• folosirea de maşini care să direcţioneze cu precizie soluţia pe plante. De exemplu, maşina de erbicidat Alpha Twin de la firma Hardi creează o cortină de aer de protecţie a jetului de soluţie, astfel încât poate efectua corespunzător lucrarea la viteze mai mari sau în condiţii de vânt; în acelaşi timp, se reduce şi volumul de soluţie cu circa 20% faţă de maşinile convenţionale, datorită faptului că soluţia nu se mai pierde în atmosferă şi ajunge exact la plantele care trebuie tratate, iar curentul de aer face ca soluţia să ajungă pe ambele feţe ale frunzelor şi tratamentul să fie complet.
  
• folosirea apei purificate la aplicarea tratamentelor fitosanitare. În afara soluţiilor de mai sus, folosirea unei ape purificate pentru prepararea soluţiei de stropit poate conduce la reducerea în medie cu 25% a cantităţii de pesticide aplicată pe suprafaţă. Apa folosită la pregătirea soluţiei de stropit provine din lacuri, puţuri şi conţine o serie de minerale şi de multe ori are un pH incompatibil cu substanţa activă din pesticide, iar prin precipitare şi hidroliză pesticidele îşi pierd din eficienţă. Folosind apă purificată, putem creşte randamentul tratamentului. Purificarea apei se face cu instalaţii speciale, care folosesc filtre şi anumite substanţe de tratare a apei. În România sunt deja câteva ferme care pun în practică acest demers, cum ar fi Agricost din Insula Mare a Brăilei, pentru a reduce cantitatea de pesticide.
  

Având în vedere cele de mai sus, se poate spune, fără nici o ezitare, că folosirea sistemelor de precizie asigură o productivitate mai mare, lucrările se pot face mai repede, în epoca optimă, şi se pot înregistra astfel creşteri semnificative de producţie. Aceste sisteme sunt mai prietenoase cu mediul şi pot contribui la eficientizarea activităţilor din fermă prin reducerea substanţială a costurilor cu combustibilul, cu seminţele şi pesticidele.

Ana IONIŢĂ