EFSA se va pronunta cu privire la OMG (organisme modificate genetic)

La mijlocul acestui an, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) va prezenta Comisiei Europene şi statelor membre avizul privind plantele modificate genetic. Obiectivele acestei autorităţi sunt asigurarea  de consultanţă ştiinţifică şi asistenţă tehnică în toate domeniile şi furnizarea de analize privind factorii ce au un impact direct sau indirect asupra siguranţei alimentare. Evaluările de risc realizate de către EFSA asigură o bază ştiinţifică solidă pentru definirea politicilor şi normelor europene.

Informaţia potrivit căreia Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară se va pronunţa în vara acestui an cu privire la siguranţa cultivării organismelor modificate genetic am primit-o de la dl Nicolae Hristea, preşedintele Asociaţiei Profesionale AgroBiotechRom (ABR), care a fost prezent la discuţiile desfăşurate pe această temă din luna martie, la Bruxelles. Din delegaţia română prezentă la sediul Comisiei Europene, unde discuţiile s-au purtat pe parcursul a trei zile, au făcut parte şi dnii Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, Horia Grosu, director general al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie şi Nutriţie Animală Baloteşti, şi Ioan Roşca, din cadrul USAMV Bucureşti. „În prima zi a avut loc forumul organizat de compania Syngenta, care are un segment legat de biotehnologiile agricole şi în cea de-a doua ne-am întâlnit cu europarlamentarii români. Din partea acestora pot spune că am avut înţelegere şi suport, iar temele abordate au fost situaţia OMG, reforma Politicii Agricole Comune şi amendamentele care trebuie neapărat depuse până la sfârşitul acestui an, pentru ca acestea să favorizeze poziţia fermierilor români. La Bruxelles, ne-am întâlnit şi cu comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, dl Dacian Cioloş, care a vorbit despre principalele elemente ale viitoarei PAC. Cea de-a treia zi de dezbateri a fost dedicată subiectului de monitorizare a plantelor modificate genetic. Franţa a avut ample prezentări ştiinţifice, prin care şi-a argumentat poziţia de interzicere a plantelor modificate genetic, iar principiul privind precauţia a fost prezentat sub toate aspectele”, a declarat dl Hristea. Potrivit preşedintelui ABR, discuţiile privitoare la biotehnologiile agricole sunt mult mai ample decât erau înainte. „Într-o oarecare măsură se acceptă nevoia cultivării plantelor transgenice. Uniunea Europeană importă anual între 35 şi 40 de milioane de tone de boabe şi şroturi de soia din ţări precum Argentina, Brazilia sau SUA. Valoarea acestui import depăşeşte 16 mld. euro. România ar putea să diminueze deficitul acestei balanţe a proteinelor vegetale dacă i s-ar da voie să cultive soia MG”, a susţinut dl Hristea. Acesta a mai afirmat că poziţia statelor membre vizavi de cultivarea OMG este împărţită. „Pe lângă România, alte ţări care susţin puternic introducerea biotehnologiilor în cultură sunt Spania şi Portugalia. Spre deosebire de acestea, România este singura ţară care are experienţă şi condiţii pedoclimatice favorabile cultivării soiei modificate genetic. Alte ţări care sunt pro OMG sunt Slovacia şi Republica Cehă. Ţările nordice se pronunţă în favoarea OMG. Suedia cultivă pe suprafeţe însemnate cartof Amflora. Poziţia Germaniei nu mai este atât de potrivnică biotehnologiilor, în schimb Franţa are în continuare o politică restrictivă”, a spus preşedintele asociaţiei. Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară va trebui să prezinte în curând avizul cu privire la organismele modificate genetic. Dacă acesta va fi unul favorabil, decizia privind introducerea biotehnologiilor în cultură va fi lăsată la latitudinea statului membru. „EFSA va da avizul în scurt timp şi până la vară poate vom avea o decizie favorabilă, care să ne permită să cultivăm soia modificată genetic. Legislaţia europeană este foarte strictă şi nu se pune în discuţie ca un OMG să scape de sub control”, a precizat dl Hristea. Cu privire la impresia lăsată în urma acestei deplasări, preşedintele asociaţiei AgroBiotechRom a declarat următoarele: „În ansamblu, reticenţa şi modul în care politicienii gândesc politica biotehnologiilor ne-au făcut într-o oarecare măsură să fim rezervaţi, însă mai devreme sau mai târziu biotehnologia va avansa şi va fi şi în Europa. Lucrurile evoluează, cercetarea şi inovarea agricolă trebuie promovate şi introduse. Europa nu are nici o şansă să fie competitivă dacă nu va adopta aceste biotehnologii”, a afirmat dl Hristea. În opinia dl Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, utilizarea în cultură a organismelor ameliorate genetic este una dintre soluţiile crizelor alimentare care ameninţă omenirea. „Considerăm un paradox faptul că putem importa şi consuma produse alimentare obţinute din astfel de culturi, iar România nu poate, nu are voie să cultive aceste specii. Mă refer la soia şi porumb modificate genetic, pe care multe state le cultivă pe suprafeţe importante, rezolvând astfel multe din problemele de mediu, dar şi pe cele privind costurile, prin reducerea unor verigi tehnologice. Insistăm asupra propunerii privind definitivarea deciziei referitoare la cultivarea OMG şi a folosirii biotehnologiilor agricole”, a declarat preşedintele LAPAR.

Unul dintre obiectivele asociaţiei ABR este acela de a milita pentru creşterea utilizării biotehnologiei în România, dat fiind potenţialul său de a mări randamentele, cu un consum mai mic de resurse. ABR este membru al Asociaţiei Europene pentru Bioindustrie, ce cuprinde 25 de asociaţii naţionale care promovează biotehnologia.

Ana MUSTĂŢEA