ELEC: Protejarea resurselor naturale - componenta de baza a unei agriculturi sustenabile

La 27 mai a.c., reprezentanţa Ligii Europene pentru Cooperare Economică în România (ELEC) a organizat conferinţa „Agricultura şi protecţia mediului în Europa Centrală şi de Sud-Est - Contribuţia la creşterea economică şi dezvoltarea pieţei muncii”, desfăşurată cu sprijinul Băncii Naţionale a României. Evenimentul a fost moderat de dl Valeriu Steriu, proaspăt ales în funcţia de preşedinte al Comisiei pentru agricultură şi mediu a ELEC - o realizare pentru România, având în vedere că această poziţie a fost ocupată de-a lungul timpului de specialişti din doar două ţări europene.

---

Foto: Radu DEAC

În deschiderea simpozionului au luat cuvântul domnii Radu Deac, preşedinte ELEC România, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, şi Attila Korodi, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice. Din partea Comisiei Europene au onorat cu prezenţa dl Dacian Cioloş, comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, şi dna Pia Bucella, director al Unităţii „Natural Capital” din cadrul Direcţiei Generale Mediu.

Simpozionul a fost structurat în două panel-uri, primul dedicat agriculturii, iar cel de-al doilea mediului, scopul său fiind acela de a identifica provocările specifice fiecărui sector în parte, precum şi a acelora care coincid. La final, dna Pia Bucella împreună cu baronul Bernard Snoy, preşedintele ELEC International, au tras concluziile acestei conferinţe, care a supus atenţiei o temă atât de vastă şi de complexă. Principala concluzie care s-a conturat pe parcursul discuţiilor a fost aceea că agricultura va trebui să integreze din ce în ce mai mult elementele legate de protecţia mediului înconjurător, tocmai pentru ca aceasta să poată fi competitivă pe termen lung. Manifestarea s-a bucurat de un auditoriu elevat, format din reprezentanţi ai mediului academic, bancar, precum şi reprezentanţi ai agricultorilor.

---

Foto: Dacian CIOLOȘ

Context economic

Până în anul 2050, populaţia mondială va număra 9 miliarde de oameni. Cererea de alimente la nivel global este deja în creştere, ceea ce exercită o presiune şi mai mare asupra resurselor naturale, asupra solului şi a capacităţii sale de producţie. Nu există o cerere de produse agroalimentare doar din punct de vedere al cantităţii, ci şi al calităţii. China şi alte ţări emergente se orientează spre o diversificare a hranei.

„Până în 2030, vor fi 3 miliarde de consumatori solvabili care se orientează din ce în ce mai mult spre consumul de carne şi lactate. Este un model alimentar specific ţărilor bogate, care pune presiune pe producţia de materii prime şi care se extinde din ce în ce mai mult în lume şi mai ales în ţările emergente, în cele din Asia, dar şi din America Latină. (...) Piaţa de produse agroalimentare a Uniunii Europene este expusă din ce în ce mai mult evoluţiilor internaţionale şi nu mai putem trata dezvoltarea agriculturii europene doar din perspectiva internă. (...) Comerţul internaţional cu produse agricole va juca, cu siguranţă, un rol important pe viitor. Uniunea Europeană pariază pe stimularea exportului de produse de calitate, cu valoare adăugată şi diversitate mare”, a afirmat comisarul european. Potrivit acestuia, comerţul internaţional are şi o componentă care priveşte siguranţa alimentară şi care devine din ce în ce mai mult un factor economic.

„Pentru a stimula investiţiile în agricultură este nevoie de o anumită stabilitate a pieţelor şi implicit a veniturilor agricultorilor. Riscurile de sănătate şi siguranţa alimentară pot să afecteze competitivitatea agriculturii în lume pentru că acestea influenţează încrederea şi comportamentul consumatorilor pe piaţă. Aspectele legate de aceste riscuri capătă astfel şi o valenţă economică, pentru că pot avea impact asupra dezvoltării agriculturii. În UE, impactul negativ l-am văzut atunci când au fost probleme cu aflatoxina sau E.coli”, a precizat dl Cioloş. Pe fondul creşterii demografice, se impune ca risipa pe lanţul agoalimentar, care momentan este la un nivel foarte mare, să fie eradicată. Conform oficialului european, în UE 30% din producţia agricolă se pierde pe lanţul alimentar, în special în zonele de procesare, distribuţie şi consum. În ţările mai sărace din lume, cum sunt cele din Africa, pierderile foarte mari sunt la începutul lanţului alimentar, mai ales pe partea de producţie, recoltare, depozitare şi apoi de transport.

---

Foto: Pia BUCELLA

Contextul agricol şi de mediu

Agricultura şi mediul sunt două domenii interdependente, însă întrebarea care se pune, având în vedere contextul mondial de creştere a cererii de produse agroalimentare, este dacă putem produce mai mult, într-o manieră sustenabilă, care să ţină seama de aspectele de mediu şi de gestiune a resurselor naturale. În opinia comisarului european, agricultura nu poate fi competitivă pe termen lung dacă nu include şi componenta de mediu. „Dacă vrem să vorbim despre o agricultură competitivă pe viitor, problema resurselor naturale devine o problemă economică. Resursa naturală în agricultură este, prin excelenţă, un factor de producţie şi dacă nu o tratăm ca atare riscăm să avem o problemă de competitivitate pe termen lung, pentru că tehnologiile, oricât ar fi de avansate, în agricultură nu pot să compenseze total ceea ce natura poate să facă”, a susţinut dl Cioloş. Agricultorii reprezintă o forţă, este de părere dna Pia Bucella, pentru că ei administrează o mare parte din teren şi modul cum aceştia îşi desfăşoară activitatea se răsfrânge şi asupra mediului, cu impact atât pozitiv, cât şi negativ.

„Agricultura poate aduce beneficii enorme mediului, dar pe de altă parte poate aduce şi prejudicii. Agricultorii se bazează pe calitatea mediului, pe fertilitatea solului, pe utilizarea unor ape nepoluate, pe polenizare şi pe alte aspecte ale biodiversităţii. Spre deosebire de această parte pozitivă, avem şi o relaţie mai puţin pozitivă între agricultura intensivă şi mediu. Doar 7% din habitatele naturale se află într-o stare bună. Există, de asemenea, o presiune şi asupra calităţii solului. La nivelul UE ne confruntăm cu anumite realităţi, care nu sunt deloc pozitive.

Erodarea solului în foarte multe zone din Europa are loc mult mai rapid decât rata de înlocuire normală a solului. Cu alte cuvinte, dacă nu avem grijă, tehnicile moderne de agicultură vor conduce la situaţii nedorite, care vor avea un impact negativ nu doar asupra mediului, ci şi asupra vieţii în general. Poluarea apelor cu nitriţi şi alte substanţe prin utilizarea neraţională a fertilizanţilor este o altă problemă”, a afirmat dna Bucella. În completarea acesteia, dl Cioloş a afirmat că Uniunea Europeană pierde anual circa 1.000 km2 de teren agricol, echivalentul a 275 de ha pe zi, prin scoaterea sa din circuitul agricol sau prin pierderea fertilităţii. 45% din terenul agricol din comunitatea europeană are probleme de calitate, ceea ce conduce la pierderea capacităţii sale de producţie. Populaţia de păsări care este, ca şi în cazul albinelor, un indicator în privinţa calităţii ecosistemelor a scăzut cu 25% în ultimii 20 de ani.

---

Foto: Daniel CONSTANTIN

Noua PAC, îndreptată către protejarea resurselor naturale

Având în vedere importanţa resurselor naturale şi necesitatea protejării şi conservării acestora, la nivelul Uniunii Europene a apărut o serie de măsuri legislative cu aplicare în sectorul agricol, cum sunt de exemplu Directivele privind nitraţii şi utilizarea sustenabilă a pesticidelor. Totodată, noua reformă a Politicii Agricole Comune (PAC) include măsuri de protejare a biodiversităţii, ce vor avea un impact pozitiv asupra solului şi a apelor. 30% din alocarea financiară pe programul de dezvoltare rurală sunt îndreptate spre măsurile de agromediu, iar 30% din plăţile directe sunt legate de respectarea măsurilor de înverzire.

În România, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 s-au alocat pentru măsurile de agromediu aproximativ 3 mld. euro, iar pentru următoarea perioadă financiară se vor aloca alte 3 mld. euro. Potrivit ministrului Agriculturii, dl Daniel Constantin, în noul PNDR vor exista patru măsuri specifice, respectiv agromediu, împădurirea terenurilor agricole, zonele defavorizate şi agricultura ecologică. În prezent se discută despre introducerea celei de-a cincea măsuri, denumită silvomediu, care va presupune alocarea de compensaţii financiare proprietarilor de păduri pentru că nu pot folosi terenul în scop agricol. În prezentarea sa, dl Constantin a susţinut şi importanţa investiţiilor în sistemele de irigaţii, precizând că România va beneficia din 2014 de 370 milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii secundare. Totodată, a ridicat şi problema interzicerii neonicotinoidelor, subiect care a fost pus în discuţie în repetate rânduri şi de către fermierii prezenţi la eveniment.

„Încercăm să convingem CE să nu mai interzică utilizarea neonicotinoidelor pentru tratamentul seminţelor. În 2013, România a ocupat în UE primul loc la producţia de floarea-soarelui şi locul doi la porumb. Nu vom putea menţine aceste poziţii dacă vor fi interzise aceste substanţe. În România, ele sunt absolut necesare în tratarea seminţelor”, a spus ministrul Agriculturii.

Ana MUSTĂŢEA

---