EuroGrain 2024 – eveniment internațional al sectorului de cereale

​Pe 10-11 aprilie la București a avut loc un eveniment dedicat industriei de cereale din Europa Centrală și de Est - EuroGrainExchange 2024. Comercianți, transportatori, fermieri, furnizori de inputuri și alți profesioniștii din industrie s-au întâlnit pentru a vorbi despre schimbările de pe piața cerealelor, reguli europene și tendințe, încercând să ofere o perspectivă asupra sectorului.

​Printre temele abordate la summit: posibilități de colaborare în regiunea balcanică și a Mării Negre, poziția strategică a Mării Negre și rute de transport, importanța lanțului de aprovizionare și inputuri, situațiile limită cu care se confruntă fermierii în Europa și în special România etc.
Alina Crețu, director executiv FAPPR, a participat alături de Doriana Milenkova, analist Rabobank (Olanda), Katerina Kononenko, reprezentant companie transport Avalon Shipping (Romania) și Ivan Kasynyuk, avocat AGA Partners Ucraina la o dezbatere privind costurile de producție, costuri transport, reducerea veniturilor fermierilor și regulamente europene.
Reprezentantul companiei de transport a făcut o scurtă prezentare a condițiilor de navigare pe Dunăre, arătând problemele legate de costuri, timpi de staționare și uneori lipsa de personal pe navele de transport.
”Principalele probleme în porturile dunărene sunt legate de timpul de traversare de la punctul de plecare în portul de destinație. De aceea sunt necesare lucrări de modernizare, de dezvoltarea zonei pentru creșterea volumului transportat”, a subliniat Katerina Kononenko la final.
Analistul bancar Doriana Milenkova a prezentat o perspectivă asupra tendințelor în industria fertilizanților, un input cu costuri ridicate în ultima perioadă. 
Încercăm să privim lucrurile nu din punct de vedere al comerțului, ci al trendului în industrie și dezvoltării sectorului de inputuri în special fertilizanții. ”Când ne uităm la îngrășăminte, vorbim de disponibilitate, de accesabilitate, și de asemenea de sustenabilitate. Disponibilitatea de marfă s-a modificat în ultima perioadă, dar acum nu mai reprezintă o provocare în sine. Accesul la acest input, din punct de vedere al prețului, a fost afectat însă, influențând costurile în ferme. Trendul general la care ne așteptăm pentru următoarele luni este de scădere a prețurilor, mai ales datorită unei disponibilități mai mari pe piață în Europa și a unei cereri mai reduse din partea fermierilor. Scăderea va fi probabil undeva între 10-15% în următoarele luni”, estimează analistul Doriana Milenkova.
Ea a mai punctat faptul că mai multe sectoare conexe depind de stabilitatea și de bunăstarea fermelor: ”Trebuie punctate faptul că mai multe domenii, industrii depind de veniturile fermierilor, de bunăstarea afacerilor lor. Cu cât fermierii au venituri mai bune, industria fertilizanților sau a altor inputuri va fi mai bine. Dar, pentru că sunt creșteri la toate inputurile, marjele de profit pentru anul în curs (probabil și următorul) vor mai mici decât anul trecut”, a mai spus ea.
Reprezentatul Rabobank a vorbit și despre Pactul Verde și faptul că deși aplicarea unora dintre regulamente va fi întârziată, o mare parte dintre companiile de pe lanț (procesatori, retaileri etc) se aliniază deja noilor cerințe și la rândul lor cer fermierilor respectarea unor criterii de sustenabilitate. La fel și băncile, care au o lungă listă de bifat la acest capitol când au în față un client fermier, cu reguli impuse de UE nu neapărat de bănci. ”Dar subliniez, nu este o urgență, încă suntem într-o perioadă de tranziție, însă trecerea trebuie făcută și este bine să fim pregătiți când regulile vor fi introduse”.

​Alina Crețu a subliniat aceeași idee: fermierii încearcă să facă ceea ce li se cere, să reducă în același timp costurile fără a afecta prea mult producția, dar și au nevoie de susținere atât din partea sistemului bancar, cât al celorlalți, pentru că ”gripa” cu care se confruntă agricultorii poate fi contagioasă pentru toți ceilalți de pe lanț.
”Dacă fermierilor nu le este bine, nu va fi nimic de creditat, de transportat, de vândut, iar la final de hrănit. Nu este tocmai corect ca de exemplu retail-ul să aibă marje de profit atât de mari și fermierii nu. Este una din cele mai grele perioade în agricultură, iar în Româna se adaugă seceta severă a ultimilor ani, plus toate provocările aduse de război.
De aceea cred că trebuie lucrat împreună pentru a crea un sistem sănătos pentru afacerile din domeniul agricol, pentru a aduce marfă pe piață și pentru rămâne profitabili. Vrem să facem lucrurile mai bine, suntem capabili să le facem, dar trebuie să înțelegem scopul și valoarea acestor schimbări”, a spus reprezentantul fermierilor români, referindu-se la unele reguli impuse prin Pactul Verde.
Ea a mai vorbit despre specificitatea agriculturii din zona de est a Europei, în special din România și problemele punctuale cu care se confruntă fermierii aici, despre anumite restricții din GAEC-uri salutând în același timp unele derogări pe care le-am primit.
O altă problemă majoră, specifică, cu care se confruntă fermierii români este cea a arendei, ai cărei perioadă minima de contract nu este reglementată, ceea ce împiedică investițiile: ”Dacă vreau un proiect cu fonduri europene în care să investesc în irigații sau agricultură ecologică, trebuie să luăm în calcul un angajament de 5-7 ani. Dar, ca fermier, nu sunt sigur ca voi avea terenul pe care să fac asta în anul următor. Nu avem siguranță, stabilitate. Este o problemă cu care ne confruntăm acum, poate mai mult în Estul Europei decât în Vest”, a arătat Alina Crețu.
Ca mijloc de reducere a costurilor, s-a vorbit și despre agricultura digitală sau noile tehnologii conservative, însă atât reprezentantul Rabobank cât și directorul executive FAPPR au arătat că sunt deja în piață tehnologii care au fost introduce acum 20 de ani și încă nu sunt folosite cum trebuie, fiind încă în faza de început.
Pe de altă parte Alina Crețu a punctat și faptul că ”sunt numeroase inovații în domeniu pe care fermierii europeni încă nu le pot folosi, cum ar fi GMO, NGT, CRISPR-Cas din cauza regulamentelor, dar pe care fermieri din alte continente le folosesc deja. Pentru a putea beneficia de tehnologii este vorba pe de o parte de regulamente, iar pe de alta fermierii trebuie să și le poată permite financiar sau să aibă la dispoziție instrumente financiare pentru că inovația costă”.
Așadar, în condițiile scăderii nivelului de profit și al veniturilor în general, al prețurilor mici de vânzare, fermierii europeni sunt nevoiți să facă alte investiții (sau să adopte tehnologii care pe termen scurt pot reduce venitul) pentru a respecta noile regulamente impuse de UE.
”Încotro ne îndreptăm în următorii ani? Ce ar trebui schimbat? Și dacă nu se schimbă nimic, ce se va întâmpla?” a fost ideea cu care s-a încheiat această dezbatere de la finalul summitului.
 
Roxana Drăghici