Europa viitorului are nevoie și de suflet, și de viziune

​Fermierii români au costuri foarte mari de producţie pentru legumele din sere, pe timpul iernii, în special din cauza cheltuielilor cu energia, de aceea este nevoie să utilizăm noi tehnologii, pe care le putem cumpăra cu bani europeni, preciza și Achim Irimescu, Coordonatorul secției agricultură, păduri și pescuit din Reprezentanța permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană.

---

România ar trebui să beneficieze, de exemplu, de experienţa fermierilor olandezi, care, cu ajutorul unei tehnologii îmbunătăţite, au ajuns să plătească pentru energie doar 25% din costurile de producţie ale legumelor în sere, în timp ce, în România, aceste cheltuieli sunt de 75%, a precizat Achim Irimescu. „Olanda este principalul investitor în agricultura României, activând în principal pe partea de producţie a laptelui şi cu un aport important în tot ceea ce înseamnă noi tehnologii, de la creşterea păsărilor la creşterea vacilor de lapte. Sperăm să ne sprijine în următoarea problemă: pe perioada iernii, noi nu reuşim să producem legume în România din cauza costurilor foarte mari cu energia, ori soluţiile dezvoltate de olandezi permit eficientizarea producţiei de legume şi pe perioada iernii. Sperăm să realizăm cu producătorii români o retehnologizare”.
Irimescu a amintit că există fonduri europene destinate special pentru acest tip de proiecte, iar olandezii ne-ar putea ajuta să realizăm proiecte prin care să atragem bani europeni pentru a cumpăra tehnologie.
"Fermierii din Olanda, chiar dacă nu au clima friguroasă din România, au doar 25% costuri cu energia, din costurile produselor din seră, iar în România aceste costuri sunt de 75%. România, care este şi aproape de Turcia, are o mare problemă pe perioada de iarnă să facă faţă concurenţei roşiilor din Antalya, unde temperaturile nu scad sub 10 grade niciodată", a precizat Achim Irimescu.
Marii fermieri români deja au început să vadă importanţa utilizării unei tehnologii înalte.
 
Pe de altă parte, eurodeputata Carmen Avram a atras atenția, în Plenul Parlamentului European, că fermierii și agricultura nu au fost menționați nici măcar o singură dată în discursul asupra Stării Uniunii, rostit de Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Asta deși, pe lângă pandemie, standarde tot mai înalte de calitate și importurile ieftine din țări terțe, pe umerii fermierilor stau acum și costurile mult mai mari la energie.
Fermierii se luptă să pună pe masă aceeași hrană ieftină cu costuri mult mai mari la energie.
Conform eurodeputatei Carmen Avram: „Vorbim despre cum ar putea deveni strategiile Uniunii și fermierii ei un model pentru lumea largă. Doar că, după ce le-am impus reguli stricte, i-am lăsat să se descurce singuri și în pandemie, când eram la un pas de criza alimentară. O facem și acum, când ei se luptă să ne pună pe masă aceeași hrană ieftină, produsă sustenabil, în condițiile crunte create de explozia prețurilor la energie.
În discursul despre Starea Uniunii, n-a fost menționat nici măcar o dată fermierul. Sau agricultura. Vorbim despre cum să contribuie sectorul agricol european la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă în lume, dar ignorăm un instrument de care are nevoie urgentă fermierul nostru, pentru a produce sustenabil hrană accesibilă și pentru a rămâne competitiv pe plan mondial.
Mă refer la reciprocitate la importurile de hrană, pentru că lipsa acestui principiu ar putea fi ultima lovitură aplicată producătorului european, pe care îl dorim model. Da, Europa viitorului are nevoie și de suflet, și de viziune – cum spunea doamna Președinte Ursula von der Leyen – dar, înainte de toate, are nevoie de hrană. O hrană care, indiferent de unde este produsă, trebuie să respecte regulile aceluiași joc.”

​Simona Munteanu