Eveniment anual al industriei de pesticide din România

La fiecare sfârşit de an, membrii Asociaţiei Industriei de Protecţie a Plantelor din România (AIPROM) se întâlnesc pentru a prezenta rezultatele activităţii, diversele proiecte aflate în derulare, precum şi planurile de viitor. În cadrul întâlnirii din acest an, care s-a desfăşurat pe 15 octombrie la Bucureşti, a avut loc şi alegerea noii conduceri.

Cuvântul de deschidere i-a revenit dnei Iulia Nicola (Dow AgroSciences), în calitate de preşedinte al asociaţiei pe parcursul ultimilor doi ani. „Toate rezultatele pe care le-am avut în ultimii doi ani le-am obţinut pe baza colaborării foarte bune între noi, reprezentanţi ai companiilor, oficialităţi şi fermieri. Este nevoie de cooperare, pentru că aceasta duce la o sinergie mult mai bună între toţi cei care suntem implicaţi şi pentru ca deciziile care au impact direct şi pozitiv asupra activităţii noastre să fie luate mult mai rapid“, a susţinut dna Nicola.

Potrivit acesteia, în Europa sunt circa 15 milioane de oameni care suferă din cauza hranei insuficiente şi că, în acest context, rolul industriei producătoare de produse pentru protecţia plantelor (ppp) este de a veni cu produse inovatoare, accesibile, care să asigure sănătatea culturilor. „Investim anual milioane de euro pentru a asigura fermierilor produsele de care au nevoie. Estimările arată că piaţa mondială de inputuri pentru agricultură va creşte la 100 miliarde de euro până în 2020, ceea ce înseamnă o dublare faţă de anul 2008.“ Noul preşedinte ales al AIPROM este dl Hernan Mora (director Bayer CropScience România). Acesta a vorbit despre obiectivele ECPA şi, implicit, ale asociaţiei din România, respectiv asigurarea unei hrane sănătoase, de calitate şi accesibile, apărarea sănătăţii fermierilor şi a consumatorilor finali, protejarea şi conservarea resurselor de apă, precum şi creşterea biodiversităţii şi a habitatelor naturale.

Proiecte privind utilizarea în siguranţă a produselor fitosanitare

Pentru atingerea acestor obiective asociaţia desfăşoară o serie de proiecte, precum combaterea produselor PPP contrafăcute - SCUT, colectarea ambalajelor gloale de pesticide - SCAPA, utilizarea în siguranţă a produselor de protecţia plantelor - SUI, combaterea poluării apei din surse difuze - PROWADIS sau pregătirea operatorilor privind prevenirea poluării din surse punctuale - TOPPS. Din cadrul noului consiliu director al asociaţiei mai fac parte vicepreşedinţii Jörg Polzin (BASF) şi Dimitris Drisis (ADAMA). Primul a vorbit, în cadrul evenimentului, despre demersurile organizaţiei în vederea sprijinirii implementării măsurilor specifice din cadrul Planului Naţional de Acţiune. Statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să implementeze acest plan pentru a reduce riscurile şi impactul produselor de protecţie a plantelor asupra utilizatorilor şi mediului înconjurător.

„Promovăm utilizarea sustenabilă şi în siguranţă a produselor de protecţia plantelor, reducerea riscurilor asociate, precum şi optimizarea utilizării produselor pentru a respecta cerinţele fermierilor şi ale pieţei”, a spus vicepreşedintele Polzin. În scopul reducerii riscurilor utilizării ppp, asociaţia a realizat un studiu în anul 2011, pe un eşantion de 300 de fermieri, iar concluziile analizei se regăsesc într-un ghid de bune practici privitoare la depozitarea, transportul şi utilizarea în siguranţă a produselor fitosanitare.

Educarea fermierilor este foarte importantă pentru industria autohtonă de profil şi de aceea anual se realizează o serie de seminarii de instruire. Andrei Măruţescu (Syngenta) a vorbit despre aceste seminarii şi materialele care sunt puse la dispoziţia fermierilor pentru utilizarea în siguranţă a tehnologiilor moderne de protecţie a culturilor. La aceste întâlniri, agricultorii sunt informaţi şi cu privire la riscurile folosirii produselor chimice contrafăcute. Pentru a stopa contrafacerea acestor produse, asociaţia propune înăsprirea pedepselor, prin încadrarea fraudei din zona contravenţiei în sfera penală.

„Îi sfătuim pe fermieri să nu achiziţioneze produse de protecţia plantelor din surse neautorizate“, a afirmat dl Măruţescu. Acesta a mai vorbit despre proiectele TOPPS şi TOPPS Prowadis. „Ne axăm pe prevenirea contaminării şi a accidentelor cu produsele de protecţia plantelor prin corectarea greşelilor de aplicare. Transmitem informaţii despre corecta calibrare a echipamentelor de stropit, alegerea duzelor, alegerea momentului de aplicare etc. Dorim să găsim şi să instruim parteneri cu care vom lucra pentru ca ei să preia rolul de a instrui fermierii“, a spus dl Măruţescu. Un alt proiect al asociaţiei, SUI, este legat de utilizarea în siguranţă a produselor de protecţia plantelor şi a fost demarat în 2011, iar în cadrul său se promovează purtarea echipamentului individual de protecţie adecvat în timpul manipulării şi utilizării produselor chimice.

„Dorim să dezvoltăm un parteneriat cu distribuitorii, astfel încât aceştia să le comunice celor care folosesc produsele de unde pot achiziţiona echipamentele de protecţie.“

Despre proiectul SCAPA - colectarea ambalajelor goale de PPP şi nu numai - a vorbit dl Alexandru Precup (Summit Agro România), iar despre combaterea contrafacerii produselor de protecţia plantelor - comisarul-şef Doru Dorobanţu, director adjunct CCPI. Proiectul SCAPA a început în anul 2008 şi rata de colectare a ambalejelor era de numai 10%. În anul 2013, procentul a ajuns la 57%.

Substanţe active se retrag. Cu ce le înlocuim?

La evenimentul anual a fost invitată şi dna Elena Leaotă, director al Agenţiei Naţionale Fitosanitare, care a subliniat faptul că acest domeniu nu este lipsit de provocări, iar cea mai recentă căreia fermierii au trebuit să îi facă faţă a fost cea privitoare la interzicerea utilizării neonicotinoidelor la tratamentul seminţelor.

„Anul agricol 2013-2014 ne-a demonstrat tuturor că fără o protecţie fitosanitară corespunzătoare a culturilor agricole, începând de la protecţia seminţei şi continuând cu protecţia culturilor în vegetaţie, fermierii români şi România nu pot beneficia de culturi sănătoase, a căror producţie să fie pusă în circulaţie atât pe piaţa naţională, comunitară, cât şi pe cea internaţională. Împreună, autorităţile, industria şi fermierii, putem să facem de aşa manieră încât să asigurăm protecţia de care culturile din România au nevoie. Domeniul acesta are provocări la orice pas, permanent apar substanţe active noi, ce-i drept nu prea multe în ultima vreme, dar sunt şi substanţe active care sunt retrase şi se pune întrebarea ce punem în locul lor.

Condiţiile climatice nu sunt identice în toate statele membre ale UE, iar noi ne confruntăm cu o serie de probleme specifice pentru care avem nevoie de soluţii şi susţinem necesitatea acestor soluţii la nivelul CE. Împreună trebuie să ne unim forţele şi să asigurăm tot ce este necesar pentru a avea culturi sănătoase, seminţe sănătoase şi tot ce ţine de asigurarea siguranţei alimentare a consumatorului“, a afirmat dna Leaotă. Privitor la fenomenul de contrafacere a produselor de protecţie a plantelor, directorul agenţiei a precizat că, spre deosebire de anii anteriori, au fost semnalate mult mai multe notificări la poliţie privind această fraudă şi că activitatea ilegală pare să fie destul de mare la nivelul ţării.

Din partea fermierilor a fost prezent dr. ing. Lucian Buzdugan, preşedintele Consiliului de Administraţie al Agricost din Insula Mare a Brăilei, care le-a transmis reprezentanţilor AIPROM două mesaje: primul s-a referit la accesibilitatea fermierilor la produsele chimice fitosanitare, având în vedere dificultăţile cu care se confruntă aceştia din cauza preţurile mici obţinute la valorificarea producţiei agricole, iar cel de-al doilea mesaj a fost legat de eforturile care trebuie depuse pentru ca neonicotinoidele să fie din nou admise pentru tratamentul seminţelor.

„Ce am văzut în această primăvară nu am crezut că o să pot vedea vreodată. Am înregistrat şi 250 de exemplare de Tanymecus pe mp, deci pe şapte plante care aveau abia douî frunze.“ Totodată, acesta a solicitat ca produsele de protecţie de care au nevoie fermierii români să fie puse mai repede la dispoziţia acestora, iar procesul de omologare a produselor să fie efectuat mai rapid.

Ana MUSTĂŢEA