Eveniment marca AGXecutive despre nevoile și perspectivele sectorului agricol

​Pe 30 ianuarie a.c, AGXecutive – firmă autohtonă specializată în consultanță, recrutare și formare profesională în sectorul agroalimentar a organizat la București un eveniment intitulat „Deșteptarea în agrobusiness-ul românesc”. 

​În deschidere, Florin Constantin, inițiatorul manifestării și fondatorul AGXecutive, a spus ca anul 2024 trebuie gestionat pe baza datelor și informațiilor reale, mai ales în contextul actual când fermierii se confruntă cu multe dificultăți, multe dintre ele cumulate din anii anteriori și amplificate de secetă și costurile ridicate la inputurile agricole.
„AGXecutive dorește să vadă o schimbare semnificativă în agribusinessul românesc, fie că vorbim despre formare și perfecționare profesională continuă, recrutare, studii de piață, consultanță de business strategică. Evenimentul „Deșteptarea în Agribusinessul Românesc” reprezintă nu doar un summit de top pentru profesioniștii din domeniu, ci și o platformă de lansare pentru idei inovative care vor modela viitorul agriculturii în țara noastră. Suntem mândri să fim la intersecția dintre tradiție și inovație, facilitând dialogul și colaborarea care vor conduce la o activitate bazată pe date, gestionată cu responsabilitate mai mare și mai durabilă în segmentul agribusiness-ului”, a afirmat Florin Constantin.
 
Întâlnirea a fost structurată în două paneluri, în cadrul cărora au avut loc prezentări și dezbateri de interes.
În prima parte a evenimentului au fost creionate tendințele pieței agricole din România - cu accent pe agricultura ecologică, iar datele au fost furnizate de Călin Moldovan, reprezentant al Kynetec, companie care desfășoară studii, analize și oferă informații din domeniul agriculturii, sănătății și nutriției animalelor în peste 80 de țări din lume.
Potrivit cercetărilor realizate de Kynetec, în România, în ultimii ani, suprafețele arabile tratate cu biopesticide (incluzând și adjuvanții) au crescut, ajungând la aproximativ 500 mii de hectare, iar cele mai utilizate produse din aceasta categorie sunt: adjuvanții (79%), fungicidele (18%), insecticidele (2%), regulatorii de creștere (1%). Din punct de vedere valoric, piața internă de biopesticide este estimată la aproximativ 2 milioane de euro.
„Comparativ cu alte țări, precum Polonia sau Ungaria, piața românească este mai mare și are anual potențial de creștere. Piața de biopesticide evidențiată cel mai mult în peisajul european este cea a Franței, cu o valoare de 30 milioane de euro. În Germania valoarea estimată a pieței este de 5 milioane de euro”, a afirmat Călin Moldovan.
Kynetec a lansat recent produsul BioLogika care analizeză piața biopesticidelor iar țările unde acesta este disponibil sunt SUA, Brazilia, Franța, Germania, Polonia, Ungaria și România.
Un alt produs nou al Kynetec este Regen Trak și se referă la culegerea de date privind practicile agricole regenerative.

​În cadrul evenimentului a fost făcută o prezentare comparativă între agricultura românească versus cea franceză, aceasta fiind susținută de Cyrille Schweizer, consilier pentru afaceri agricole al Ambasadei Franței în România, care a trecut în revistă principalii indicatori ai sectorului agricol, respectiv numărul de ferme, dimensiunea și venitul acestora, contribuția agriculturii în PIB, balanța comercială cu produse agroalimentare etc, cu scopul de a oferi o imagine de ansamblu și comparativă asupra domeniului agricol: evidențierea punctelor forte sau slabe, dar și identificarea direcțiilor de acțiune pentru a se înregistra progres.
Despina Leveanu, reprezentant Bayer, a făcut cunoscute rezultatele sondajului realizat de companie - „Vocea fermierilor la nivel global”, pentru a identifica principalele provocări cu care se confruntă agricultorii. Printre cele ridicate de respondenți s-au numărat schimbările climatice și impactul acestora asupra producțiilor agricole, costurile ridicate de producție și volatilitatea prețurilor. Soluțiile adoptate de agricultori pentru a le contracara sunt: cultivarea de soiuri și hibrizi toleranți la secetă, diversificarea culturilor, asigurarea unei răsăriri optime a culturilor și, nu în ultimul rând, adoptarea soluțiilor digitale pentru monitorizarea culturilor și aplicarea eficientă, în doze variabile, a inputurilor agricole. 
Ervin Miklos, Business Development Manager LGT Proiect/Agromonitoring, a vorbit în cadrul evenimentului despre contribuția soluțiilor digitale la eficientizarea activităților la nivelul fermelor, prezentând în acest sens diferite studii de caz. Printre beneficiile asigurate de instrumentele digitale s-au numărat: un control mai bun al lucrărilor efectuate în campaniile agricole, reducerea timpului inactiv și monitorizarea consumului de motorină.
Potrivit domniei sale, „profitul se ascunde în detalii deoarece ceea ce era imposibil de controlat, devine ușor de gestionat prin colectare și raportare în mod automat”.
 
Schimbările climatice sunt evidente, iar fermierii le resimt în activitatea zilnică pe care o desfășoară și asupra afacerii lor.
Potrivit unui studiu efectuat de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice din cadrul Programului Copernicus de Observare a Pământului al Uniunii Europene, prezentat de Alexandru Grigoriev, jurnalist din presa de specialitate, 2023 a fost cel mai cald an începând cu 1850, de când există înregistrări meteorologice sistematice.
Din păcate, o prognoză publicată recent pentru anul 2024 sugerează că acesta ar putea fi și mai cald decât 2023, cu o probabilitate rezonabilă ca anul calendaristic să se încheie cu o temperatură medie cu peste 1,5 grade Celsius peste nivelul preindustrial, conform mai multor seturi de date.
 
O prezentare interesantă a fost aceea a lui Gabriel Razi, analist bursa de cereale AgroBrane, care a punctat lipsa de date concrete și reale la nivel intern cu privire la producția agricolă pe care România o realizează și o tranzacționează și lipsa de transparență care determină jucătorii externi să dea mai mult credit datelor puse la dispoziție de USDA (Departamentul Agriculturii al Statelor Unite ale Americii) decât a celor furnizate de instituțiile locale.  
„Bursele joacă pe partiturile puse la dispoziție de cei care furnizează date. Cei fără date joacă pe „muzica altora””, a spus Razi, care, totodată, a făcut apel atât la fermieri cât și la ceilalți actori din piață să pună la dispoziție date astfel încât să se poată realiza o imagine realistă căci în esență bursele de mărfuri agricole sunt burse de date.
Evenimentul a cuprins și prezentarea concluziilor studiului efectuat de AGXecutive referitor la competitivitatea și tendințele în domeniul resurselor umane pe piața agricolă.
 
În cel de-al doilea panel au luat cuvântul mai mulți reprezentanți ai companiilor producătoare de semințe, pesticide și fertilizanți, ai instituțiilor bancare și de asigurări agricole, distribuitori de inputuri agricole și mașini agricole, precum și fermieri.
Subiectele abordate au fost diverse, pornind de la dificultatea acestui an agricol, piața de mașini agricole în scădere, nevoia creării unui lanț de valorificare a unor culturi de nișă, cum ar fi sorgul, necesitatea irigațiilor și importanța consultanței agricole în detrimentul celei comerciale etc.
Evenimentul „Deșteptarea în Agribusinessul Românesc” a creat o platformă de networking, educație și dezvoltare profesională și de business și promite să se dezvolte și în următorii ani.
 
Ana Ioniță