Eveniment marca Syngenta - De la soluții biologice și digitale, la noile tehnici genomice

​În luna martie Syngenta a organizat o serie de evenimente virtuale în cadrul Conferinței anuale a Forumului privind Viitorul Agriculturii, precum și dezbaterea cu tema „Eliberarea potențialului oferit de inovație”. În discuțiile cu specialiștii s-au abordat subiecte ca: produsele biologice și locul lor în schemele de tratamente, senzori de monitorizare a insectelor care integrează inteligența artificială şi digitalizarea, ce poate aduce folosirea noilor tehnici genomice (NGT) etc.

​Printre primii vorbitori s-a numărat și Pedro Gallardo, vice-președinte la COPA-COGECA, a cărui familie are o fermă de cereale de 250 ha, cu o vechime de patru generații deja, în Andalusia, sudul Spaniei. El a subliniat că ”este important pentru fermieri, indiferent de cât de modernă este agricultura pe care o practică, fie că e fermă mare sau o gospodărie, că trebuie întotdeauna să caute cea bună soluție, cea mai inovatoare pentru ei, să combine cunoștințele. Pentru a găsi soluții la provocările climatice trebuie să apelăm la inovații, atât în termeni de substanțe de protecție a plantelor, cât și de cum abordăm culturile”.
Gallardo a mai arătata că informațiile pe care le avem deja, anumite cunoștințe acumulate de vechile generații trebuie conservate și valorificate. Pe de altă parte el a dat exemplul unui experiment reușit pe care l-a făcut semănând floarea soarelui în luna ianuarie, în ciuda criticilor din jur. Cu genetica potrivită și tehnologia adaptată, cultura sa a avut rezultate bune.
”Fermele vechi pot fi adaptate, dar fermierii trebuie să fie în centrul discuțiilor. Agricultura nu este un factor de dezbinare. Putem produce hrana necesară, în condiții sigure, dacă avem uneltele potrivite. Și noi ca fermieri vrem sustenabilitate, avem nevoie de soluții sustenabile, dar și de o paletă cât mai largă de ”unelte” de la cele de precizie, digitale la cele genetice noi, atât pesticide clasice cât și biopesticide. Așa cum oamenii folosesc medicamente, și plantele au nevoie de ele”, a conchis Pedro Gallardo.
Un punct de vedere interesant l-a avut Ana Carricondo, coordonator în programe de conservare a păsărilor din Spania care a spus că eforturile din ultimul secol de a proteja natura, în general, nu ar trebui pierdute.
”Am învățat că este nu doar despre tehnologie, digital și chimie. Natura, în diversitatea ei, ne oferă soluții simple și ieftine și trebuie să ne asigurăm că ne protejăm resursele ca solul și apa, pentru securitatea noastră alimentară. Securitate nu înseamnă doar producția de hrană, ci și de nivelul de consum și modul cum consumăm. Putem face mai mult în termeni de ”eficiență”, cât de mult folosim din resurse sau cheltuim pentru a produce o anumită cantitate de hrană,. Nu putem fi toți ”moderni” și ”tehnologizați”.
Trebuie să ne gândim la inovație și în domenii ca marketing, politici (agricole), cum relaționăm unii cu alții, cum folosim cunoștințele pe care le avem, atât fermierii cât și cei care iau decizii în politică, cercetătorii, societatea în ansamblu. Când ne gândim la inovație, nu trebuie să fie doar tehnologie”
 
Biopesticide la fel de eficace ca produsele de sinteză
Biopesticidele sunt deja prezente în produse comerciale și numărul lor va crește în viitorul apropiat. Trebuie reținut că sunt produse care folosesc extracte naturale și au proprietăți speciale, fiind foarte selective față de patogenul țintă, ceea ce contrastează cu soluțiile chimice care un spectru mai larg. Asta le face mai puțin poluante, cu reziduuri aproape de zero și care se integrează extrem de bine în programele de protecție. Pe de altă parte au anumite limitări, legate nu doar de costuri, ci și de eficacitate și mod de utilizare și păstrare. O altă limitare este legată de cadrul legislativ care încă îngreunează un mai mare și mai rapid acces la ele, precum și la biostimulatori sau biofertilizanți. Dar, în ultimii ani s-au făcut progrese mari în tehnologia de producere a biopesticidelor, astfel că Camilla Corsi, care conduce departamentul de cercetare al Syngenta a dezvăluit faptul că se lucrează la un nou biofungicid pentru grâu, care să combată una dintre bolile problemă la această cultură, cu o eficacitate foarte apropiată de un produs de sinteză.
 
Inteligența artificială pentru evaluarea biodiversității
Acesta este un domeniu în care inovația și digitalul au făcut progrese remarcabile. Eva Haensel, care conduce Sustainable Portfolio Development Syngenta și lucrează cu echipe de specialiști din diverse domenii din Europa, Africa și Asia, a arătat cum ”degradarea biodiversității are consecințe negative asupra agriculturii și a securității alimentare, asupra economiei în general. Pe de altă parte productivitatea fermelor trebuie să crească pentru a evita defrișarea sau modificarea habitatelor. De aceea trebuie să reconsiderăm practicile agricole moderne pentru a proteja sau chiar recupera ceea ce s-a pierdut. Însă să ținem cont că aceste practici trebuie să poată fi susținute de fermier, din punct de vedere social și financiar”.
Astfel că o echipă de la Syngenta a dezvoltat un proiect pornind de la idea că este nevoie de o privire de ansamblu asupra problemei biodiversității și că lipsesc date importante, iar cele care există nu sunt corelate suficient la nivel global pentru ca cei implicați (de la fermieri, procesatori etc, la factorul politic) să înțeleagă fenomenul în întregime. Recent s-a  lansat o aplicație, un instrument digital care permite fermierilor sa urmărească sustenabilitatea fermei, să primească recomandări pentru îmbunătățirea protecției culturilor, a utilizării apei, a sănătății solului și biodiversității zonei.
Un alt proiect la care specialiștii Syngenta lucrează de doi ani, încă în fază experimentală, este legat de senzori pentru biodiversiatate, o tehnologie nouă  în care folosesc inteligența artificială pentru a ”măsura” acest parametru prin identificarea speciilor prezente în fermele din diferite colțuri ale lumii , mărirea bazei de date și umplerea golului de date la nivel global.
”Avem deja un prototip, iar anul acesta vom testa tehnologia în mai multe ferme, valida datele științifice pentru decizii mai bune pe viitor.
În 2021 a fost testat în câmp, am început cu identificarea insectelor. Softwerul are trei elemente. Primul detectează mișcarea și urmărește obiectul. Odată ce a fost înregistrat, el va fi memorat și încadrat taxonomic până la nivel de gen, precum și timpul când a fost ”văzut”. Interesant este că poate fi extins pentru păsări sau alte animale. Momentan se desfășoară doar în Germania. Scopul acestor măsurători este ca, în urma cumulării datelor și a conectării, să avem o privire mai amplă asupra evoluției și comportamentului speciilor, a mediului, și culturilor agricole, pentru a lua cele mai bune decizii de a le proteja pe ambele”, au spus membrii echipei Syngenta.
 
NGT și beneficiile pentru sustenabilitate
”Este încurajator faptul că aceste tehnici genomice noi sunt deja folosite în alte părți ale lumii și sperăm curând și în UE. Pe de altă parte, dacă ne uităm în ultimii 60 de ani la tehnicile de ameliorare și la ce au adus ele lumii agricole, creșterile de producție sunt de peste 300%, în timp ce terenul disponibil pentru culturi, cu 10%. Asta arată dimensiunea și potențialul acestor tehnologii”, a spus Sarah Iveson, Field Crops Seeds Development Syngenta.
Scopul este să facem ”pace” între fermier și mediu, să oferim soluții care se potrivesc fiecărei zone, fiecărei nevoi. Vrem ca plantele să producă un răspuns rapid la agresiunea dăunătorilor. NGT poate oferi soluții sustenabile, poate contribui la reducerea aplicării de pesticide. De asemenea se poate combate risipa alimentară prin creșterea rezistenței post recoltă, poate crește beneficiile nutriționale ale plantelor, sau eliminarea alergenilor din plante. Practic nu există limite”, a conchis ea.
 
Roxana Drăghici