Eveniment pe tema protecţiei plantelor

Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe IonescuŞişeşti“ (ASAS) a fost de curând gazda unui eveniment pe tema protecţiei plantelor în România, iar moderatorul manifestării a fost prof. univ.dr. Ioan Roşca, directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor (ICDPP).

În cadrul întâlnirii au fost abordate mai multe subiecte referitoare la domeniul sănătăţii plantelor, s-a făcut un scurt istoric al acestuia şi a fost reamintită contribuţia mai multor cercetători români în perfecţionarea tehnologiilor de protecţie fitosanitară a culturilor agricole. Directorul ICDPP a propus dezvoltarea unor departamente care să faciliteze transferul tehnologic al rezultatelor din cercetare către mediul economic.

Pentru fermieri, accesul la soluţiile oferite de cercetarea ştiinţifică aplicativă este important, cu atât mai mult cu cât asigurarea sănătăţii plantelor joacă un rol semnificativ în obţinerea unor producţii agricole superioare. Potrivit datelor prezentate de biolog dr. Constantin Popov, din cadrul INCDA Fundulea, din punct de vedere financiar, în tehnologiile culturilor de câmp, ponderea lucrărilor de protecţie împotriva buruienilor este de 12,2%, iar cea de combatere a bolilor şi dăunătorilor de 14,3%. Având în vedere ponderea ridicată a operaţiunilor de ordin fitosanitar în tehnologiile de cultivare, biolog dr. Popov a afirmat că şi sprijinul financiar provenit de la Ministrul Agriculturii ar trebui să fie la fel de consistent. Subfinanţarea cercetării agricole româneşti, precum şi lipsa de personal au fost printre principalele problemele ridicate de specialişti. Din partea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin a fost prezentă dr. ing. Otilia Cotuna, care a vorbit despre direcţiile de acţiune ale staţiunii, printre acestea regăsindu-se cercetările în fitopatologie şi entomologie îndreptate către noi dăunători şi patogeni intraţi pe teritoriul României, elaborarea unor sisteme de management al patogenilor şi dăunătorilor cu accent pe măsurile profilactice, dar şi înfiinţarea unei staţii regionale de prognoză şi diagnoză a bolilor şi dăunătorilor. În cadrul evenimentului, o altă prezentare a fost susţinută de cercetătorul Cristian Marin, de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă Mărăcineni, care a vorbit despre problemele fitosanitare majore cauzate în pomicultură atât de schimbările climatice, cât şi de decizia UE de a interzice folosirea anumitor substanţe active. În completare, Mihail Coman, directorul Institutului Pomicol Mărăcineni, a spus următoarele: „Observăm că dispar anumite specii din România - părul sau gutuiul - din cauza atacului de boli şi dăunători, iar schimbările climatice au strânsă legătură cu aceasta. De asemenea, mai observăm că, o dată cu importul de material biologic din ţările dezvoltate pomicol, apar boli şi dăunători noi. De exemplu, la cultura afinului (cea mai veche plantaţie din ţară este în cadrul institutului) încep să apară probleme majore. Apar diferite cancere şi boli pe care nu le-am mai avut în plantaţie până acum. Totodată, există un atac puternic al diferitelor bacterii, care din păcate se extind la diferite specii pomicole. Avem în continuare probleme importante cauzate de virusuri - Plum pox, la prun, iar la măr ne confruntăm cu rapănul. Sunt soiuri de măr din vestul Europei, foarte valoroase, care în condiţiile României sunt distruse de rapăn“. Directorul ICDP Mărăcineni a mai tras un semnal de alarmă în privinţa lipsei omologării unor produse fitosanitare pentru anumite culturi de nişă, precum afinul. „Sunt alocaţe 500 milioane de euro pentru proiectele europene pe pomicultură. Sunt mulţi bani în joc, investiţii importante cu tehnologii avansate şi noi nu avem produse omologate. Ţările din jurul nostru, cum este Bulgaria, rezolvă această problemă în câteva săptămâni“, a mai declarat Coman. Despre lipsa omologării unor produse fitosanitare pentru anumite specii cultivate a vorbit şi reprezentantul Ministerului Agriculturii, care a subliniat faptul că sunt anumiţi producători de orez, hamei etc. care au ridicat această problemă şi în cadrul institutului există interes pentru rezolvarea acestei probleme.

Necesitatea informării corecte a opiniei publice

Un alt subiect supus atenţiei auditoriului de către biolog dr. Klaus Fabriţius, membru corespondent al ASAS, a fost cel al dreptului consumatorului de a fi informat corect cu privire la regimul produselor fitosanitare. Conform acestuia, un director de institut a afirmat la un post de televiziune că substanţa activă glifosat se acumulează în corpul uman. „Această informaţie este incorectă. Glifosatul se elimină total din corpul uman în 120 de ore de la ingerare“, a susţinut cercetătorul Fabriţius.

Problema dezinformării opiniei publice a fost ridicată şi de Bogdan Soare, sales manager RO, BG&MD Bayer - Crop Science, Monsanto Legal Entity: „De 15 ani reprezint o companie multinaţională care comercializează glifosat în România, dar sunt şi agricultor, având o fermă la Slobozia. Aşadar, pot să vorbesc de pe două poziţii diferite. În primul rând, trebuie să ne gândim la nevoile fermierilor (programe de cercetare, omologări de produse) deoarece nimeni nu cumpără produse de protecţia plantelor pentru că nu are ce face cu banii, ci pentru că are nişte nevoi reale. Privitor la glifosat, eu afirm că este sigur şi nu fac asta pentru că îl comercializez în România, ci pentru că studiile arată acest lucru, dar mi-aş dori ca şi mediul academic românesc să îşi exprime mai vocal poziţia vizavi de unele substanţe active care ajung în atenţia opiniei publice“.

Despre necesitatea luării unor poziţii mai ferme de către mediul academic în privinţa siguranţei produselor agricole a vorbit şi Cristina Cionga, consilier pentru relaţii guvernamentale şi cooperare externă în cadrul Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România (APPR): „Din păcate, în România, dar şi în alte ţări din Uniunea Europeană, dreptul consumatorului la informare corectă este tot mai puţin respectat. Consumatorii sunt dezinformaţi şi sunt pradă unor teorii conspiraţioniste vehiculate de diverse grupuri de lobby, din ce în ce mai «verzi», mai radicale, care încearcă să interzică accesul agricultorilor la produse moderne de protecţia plantelor, la tehnologii revoluţionare de ameliorare, precum CRISPR-Cas, care sunt acceptate pe mapamond şi care în Uniunea Europeană sunt foarte greu de pus pe piaţă. Conform Eurobarometrului din luna mai, dat publicităţii de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), cercetătorii reprezintă sursa de informare în care consumatorii au cea mai mare încredere. Cu toate acestea, nu vedem în spaţiul public şi media cercetători care să-şi susţină ideile şi de aceea apar tot felul de păreri extremiste şi talibani ai ecologismului, îndrăznesc să spun“.

Ana IONIŢĂ