Agricultura si fondurile europene, dezbatute la Forum Invest

La data de 6 iulie a.c., Forum Invest a organizat la Bucureşti conferinţa cu tema „Agricultura şi Agribusiness în Europa de Sud-Est”. Printre participanţii prezenţi la eveniment s-au numărat Dacian Cioloş, comisarul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Teodor Baconschi, ministrul Afacerilor Externe, Valeriu Steriu, preşedinte al Comisiei prezidenţiale pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii în România. Cuvântul de deschiderea al conferinţei i-a revenit primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu.

---

În cadrul evenimentului Form Invest, principalele subiecte abordate au fost rolul Politicii Agricole Comune, noile provocări ale agriculturii şi siguranţa alimentară. Potrivit primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu, domeniile de interes ale României sunt agricultura şi energia. Utilizarea surselor regenerabile de energie din agricultură pot oferi ţării noastre multiple oportunităţi. Investiiţile în agricultură, dar şi în energia verde sunt mai mult decât fezabile, mai ales în actualul context global, când siguranţa alimentară şi cea energetică joacă un rol important. „Criza a creat şi oportunităţi, mai ales pentru ţările care şi-au propus drept ţintă dezvoltarea”, a precizat dl Oprescu. Pachetul european de propuneri financiare
pentru perioada 2014-2020 oferă soluţii pentru dezvoltarea rurală şi agricolă. Suma propusă a fi alocată este de 386,9 mld. euro. În opinia ministrului de Externe, Teodor Baconschi, noua PAC oferă o serie de avantaje: „Politica Agricolă Comună ne dă la pachet nişte soluţii pentru dezvoltarea rurală. Vom putea astfel micşora diferenţele dintre mediul urban şi cel rural”. Realizarea unei strategii şi alinierea la cerinţele Uniunii Europene sunt obiective primordiale potrivit lui Valeriu Steriu. „În calitatea moştenită de la dl comisar Cioloş, de preşedinte al Comisiei prezidenţiale pentru politicile de dezvoltare a agriculturii, lucrăm la o strategie pe care să o putem aplica, o construcţie pe care o facem împreună cu colegii de la Ministerul Agriculturii, cu dl ministru Tabără şi alţi experţi din minister, astfel încât să reuşim să ne aliniem în ceea cea ce vrea Uniunea Europeană, ce propune statelor membre, implicit şi României”, a afirmat dl Steriu. Fermierii români nu susţin plafonarea plăţilor Opiniile agricultorilor români cu privire la reforma Politicii Agricole Comune au fost sintetizate de dl Steriu, în urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii asociaţiilor de producători. „În primele trei luni, în această comisie am avut un dialog cu toţi reprezentanţii
asociaţiilor de fermieri şi sunt elemente pe care doresc să vi le transmit. Sunt foarte multe propuneri ale Comisiei Europene cu privire la noua Politică Agricolă Comună de care agricultorii românii se bucură. Ne dorim un sprijin mai consistent, dar şi echitate în acordarea plăţilor. Echitatea, echilibrarea şi distribuirea plăţilor sunt salutate de toată lumea. De asemenea, suntem foarte interesaţi de sprijinirea micilor fermieri, de găsirea căilor prin care se acordă cât mai mulţi bani. În România sunt aproape 4 milioane de fermieri care exploatează suprafeţe mici şi aceştia vor trebui încurajaţi să treacă la o producţie comercială”. În privinţa plafonării plăţilor directe pentru exploataţiile mari, agricultorii români, indiferent de dimensiunea fermelor pe care le exploatează, nu au o opinie favorabilă. „Nu am găsit o susţinere la fermierii români, atât la cei mici, cât mai ales la cei mari, pentru plafonarea plăţilor. România are, în acest moment, un paradox. Avem circa 4 milioane de ferme foarte mici, dar avem şi foarte multe ferme mari, iar acestea sunt singurele care reuşesc, chiar dacă au subvenţii mai mici, să intre în competiţie cu fermierii din statele dezvoltate, să fie competitive la nivel european. În discuţiile privind noua Politică Agricolă Comună vom avea foarte multe comentarii pe această temă şi vom dori, ca stat membru al UE să avem o contribuţie, să găsim căi în a-i susţine şi pe marii fermieri din
România”, a mai afirmat preşedintele comisiei pentru politicile de dezvoltare a agriculturii.
Alte teme aduse în discuţie de dl Steriu au fost cotele de lapte şi de zahăr din sfeclă, care se vor desfiinţa din 2015, domenii la care Uniunea Europeană, prin politicile sale, trebuie să găsească noi instrumente de sprijin. Sprijin european pentru construcţia canalului Siret-Bărăgan Totodată, preşedintele comisiei prezidenţiale a afirmat necesitatea găsirii
în viitorul program financiar al PAC 2014-2020, măsuri de finanţare în scopul realizării unor investiţii majore, precum construcţia canalului Siret-Bărăgan. „Acest canal poate integra în circulaţia agricolă circa 1 milion de hectare, însă pentru aceasta avem nevoie de bani, atât
de la bugetul de stat, cât şi de la UE. În viitorul program financiar 2014-2020, dorim să găsim modalităţi de sprijin pentru ca minimum jumătate din cheltuielile de construcţie a canalului să fie suportate din fonduri europene. Investiţia în canalul Siret-Bărăgan se ridică la de peste 4 miliarde de euro”, a susţinut dl Steriu. Teren românesc, proprietari străini
O problemă ridicată de Nicolae Sitaru, preşedintele LAPAR, în cadrul conferinţei „Agricultura şi Agribusiness în Europa de Sud-Est”, a fost aceea cu privire la intersul mare al ţărilor străine şi uşurinţa acestora în a cumpăra teren agricol în România. „Avem nevoie de o politică prin care să protejaţi fermierii români de competiţia vânzărilor de terenuri agricole cetăţenilor străini. Circa 1 milion de hectare sunt cumpărate de cei care nu sunt români. Consider că este un pericol pentru noi, mai ales că nivelul de capital pe care îl au fermierii români este unul slab”, a afirmat dl Sitaru. La această problemă din sectorul agricol, ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a afirmat: „Există multe ţări bogate care au o problemă imensă de apă şi alimente şi care se orientează spre noi pieţe pentru a investi.
Mari investitori din zona Golfului sunt interesaţi de cele 4 milioane de hectare de teren ecologic din România. Mă îngrijorează acest apetit pentru terenul românesc. Pământul de la noi este încă ieftin şi există riscul să ne trezim cu prea mulţi proprietari străini. Legislaţia ar trebui să pună nişte bariere. Trebuie să fim foarte atenţi ce le cerem celor interesaţi să cumpere teren, ar trebui să se facă mai mult concesiuni decât vânzări”, a declarat dl Baconschi. Posibilitatea prelungirii interdicţiei pentru străini de a cumpăra teren agricol în România a fost adusă în discuţie de dl Valeriu Steriu. „S-a vorbit foarte mult despre interzicerea achiziţionării de teren agricol în România de către cetăţeni străini. În 2001-2004, am negociat în capitolul de liberă circulaţie a capitalului o perioadă de tranziţie de şapte ani pentru această interdicţie. Practic, până în 2014 cetăţenii străini nu aveau dreptul să cumpere, dar au făcut-o prin înregistrarea lor ca persoane juridice româneşti.
Vedem o prezenţă masivă aproape peste tot în România. Sunt din ce în ce mai multe ferme cu capital 100% străin. De aceea, vrem să mărim interdicţia cetăţenilor străini de a cumpăra teren agricol cu cel puţin trei ani. Este obligaţia pe care o avem faţă de urmaşi, în a păstra cât mai mult teren ca teren românesc. Este un subiect pe care autorităţile vor să îl negocieze la Bruxelles, la Comisia Europeană. De asemenea, Ungaria şi Lituania au cerut
Comisiei Europene prelungirea interdicţiei cu trei ani”, a precizat dl Steriu.
Ana MUSTĂȚEA