Replica la programul de agricultura lansat de USL

Deşi temele principale ale conferinţei de presă organizate la sediul MADR la data de 28 iunie a fost situaţia campaniei de
recoltare a cerealelor de toamnă şi Politica Agricolă Comună, ministrul Agriculturii, dl Valeriu Tabără, a dorit, cu acest prilej, să facă anumite observaţii cu privire la programul de agricultură lansat în urmă cu ceva timp de Uniunea Social-Liberală.

---

Deoarece USL şi-a propus ca ţintă elaborarea şi negocierea unui nou PNDR, replica oficialului MADR a fost aceea că programul iniţial a fost negociat de către dânşii, că la acea vreme ministrul Agriculturii era un liberal. „Întrebarea mea este de ce au negociat atunci PNDR dacă nu era bun? Acum se fac eforturi mari de perfecţionare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală. Suntem la a şasea modificare, care este cea mai mare de până acum, iar suma pe care o însumează este de 600-700 de milioane de euro, care va fi trasferată spre anumite măsuri care privesc modernizarea agriculturii. Modernizarea agriculturii este începută, însă nu spun că este la nivelul la care ar trebui să fie”, a precizat dl Tabără. În cadrul conferinţei de presă, oficialul MADR, dl Valeriu Tabără, a mai afirmat că 2011 este un an agricol bun, care va asigura producţii mari la culturile de toamnă. „Elementul esenţial al Ministerului Agriculturii, al structurilor din teritoriu şi inclusiv al fermierilor, este obţinerea de producţii agricole. 2011 este un an agricol bun. În luna mai se făceau afirmaţii că anul va fi secetos. Iată că nu este chiar atât de secetos. Când se fac astfel de afirmaţii, trebuie să fie bazate şi pe date certe. Nu exclud faptul că sunt anumite zone cu probleme, cum ar fi Câmpia de Vest, zona de nord a Moldovei sau chiar pe anumite insule din Bărăgan, dar acestea nu vor afecta semnificativ recolta totală. Nivelul apei din sol a fost optim pentru cereale, respectiv pentru culturile de grâu, triticale, orz şi rapiţă. Timpul secetos din această perioadă certifică calitatea producţiei agricole. Pe lângă producţiile bune la culturile de toamnă, se anunţă, de asemenea, şi o calitate bună. La mijlocul lunii august, Institutul de Bioresurse Alimentare va analiza probele, iar rezultatele finale privind calitatea se vor obţine în perioada 10-15 septembrie”, a afirmat dl Tabără. Ministrul Agriculturii a declarat că producţiile de cereale din acest an sunt cu mult mai mari faţă de anul trecut, iar unele culturi înregistrează chiar recorduri. „În cazul orzului, avem producţii care depăşesc 4.000 kg/ha”, a spus dl Tabără. Stadiul implementării PNDR Potrivit ministrului Agriculturii, alocarea financiară publică pentru proiectele depuse în cadrul PNDR se ridică la circa 10 milioane de euro. Numărul proiectelor depuse este de 65.992, cu o valoare de 14,6 mil. euro. Dintre acestea, 47.681 sunt proiecte selectate, cu o valoare de 4,4 mil. euro, iar numărul celor finalizate este de 1.777. Valoarea plăţilor efectuate către beneficiarii tuturor măsurilor este de 2.081,7 mil. euro, reprezentând un grad de absorbţie de 26% din alocarea aferentă întregului program, incluzând şi avansul primit de la CE, după aprobarea programului (561 mil. euro). Pentru anul 2011, au fost stabilite 16 sesiuni de depunere a proiectelor, cu o alocare totală de 1,64 mld. euro, din care până în prezent s-au desfăşurat 9 sesiuni, numărul proiectelor depuse  depăşind de 3 ori alocarea disponibilă pentru Măsura 312 şi de 1,5 ori alocarea disponibilă pentru Măsura 123. Numărul sesiunilor de depunere rămase este de 7, iar cele mai importante sunt pentru Măsurile 112 „Instalarea tinerilor fermieri” şi 141 „Sprijinirea fermelor de semisubzistenţă”, pentru care vor fi disponibile 200 de milioane de euro. Măsurile cu grad crescut de vizibilitate şi accesare din cadrul PNDR sunt 121 (înfiinţare şi modernizare ferme), 123 (industrie alimentară), 141 (ferme de semisubzistenţă), 312 (investiţii în activităţi nonagricole), 322 (infrastructură rurală). „Una dintre cele mai importante măsuri destinate dezvoltării rurale este Măsura 322, unde valoarea proiectelor este de 1,6 mld. euro”, a spus dl Tabără. O altă măsură importantă din cadrul PNDR este 121, destinată modernizării exploataţiilor agricole. „Pe această măsură avem 1.743 de proiecte, cu o valoare de 660 de milioane de euro. O mare parte din aceste proiecte se bazează pe achiziţia de tractoare şi utilaje agricole”, a declarat ministrul Agriculturii. Începând cu luna mai a.c., s-a demarat realocarea de fonduri de la măsuri cu grad scăzut de absorbţie, precum Măsurile 511 - Asistenţă tehnică, 142 - Grupuri de producători, 111 - Formare profesională, către măsuri cu grad crescut de vizibilitate şi accesare. La Măsura 121, alocarea financiară a fost suplimentată cu peste 100 mil. euro, cu prioritizarea investiţiilor pentru sectorul zootehnic. Plafonul maxim al primei de instalare a tinerilor fermieri a crescut de la 25.000 la 40.000 de euro. Axa Leader a beneficiat de o suplimantare cu 198  mil. euro şi de o organizare a unei noi sesiuni pentru GAL-uri. La Măsura 312, alocarea financiară a fost suplimentată cu circa 115 mil. euro, iar sprijinul acordat beneficiarilor acestei măsuri a crescut de la 70% la 90% pentru stimularea dezvoltării activităţilor productive nonagricole şi a serviciilor în mediul rural. La Măsura 313 - Încurajarea activităţilor turistice, intensitatea sprijinului a crescut de la 70% la 90%. În cadul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală au fost introduse noi măsuri, precum Măsura 215 - Bunăstarea animalelor, cu o alocare de 154 mil. euro, Măsura 223 - Prima împădurire a terenurilor neagricole şi introducerea unui sistem de creditare cu finanţare din PNDR pentru beneficiarii Măsurilor 121, 123, 312 şi 313. La agricultura ecologică, unde se alocă peste 3 mil. euro, s-a făcut o modificare de suplimentare a sprijinului alocat pe exploataţie. „Pentru a nu pierde banii destinaţi agriculturii ecologice din cauza numărului scăzut de cereri, am decis să mărim alocarea financiară pe fermă”, a precizat ministrul Agriculturii. În privinţa schemelor de plăţi pe suprafaţă, ministrul Agriculturii a precizat, în cadrul conferinţei, că unul dintre obiectivele acestui an a fost acela ca plata să se facă la timp către fermieri. „Banii s-au dus la timp pentru fermieri. Acesta a fost şi obiectivul nostru. Am alocat 131 euro/ ha pentru anul 2010, faţă de 115 euro/ ha în anul 2009. Pot să vă spun încă de pe acum că anul viitor fermierii vor primi cu 40 de euro mai mult pe unitatea de suprafaţă. Subvenţia pe suprafaţă va fi de 174-176 euro/ha. Chiar dacă am dori să acordăm un sprijin mai mare, nu putem, pentru că aşa am negociat în Tratatul de aderare. Baza legală nu ne permite”, a susţinut dl Tabără. Suprafaţa arabilă a României a scăzut În cadrul conferinţei, ministrul Agriculturii a afirmat că rezultatele neoficiale ale actualului recensământ agricol arată o scădere a suprafeţei arabile cu 1,2 milioane hectare. „Din datele actualului Recensământ General Agricol reiese că nu mai putem discuta de o suprafaţă de 9,4 milioane hectare de teren arabil, ci de numai 8,1-8,2 milioane de hectare. Vedem astfel că de la ultimul RGA, din 2003, suprafaţa arabilă a României s-a redus cu aproape 1,2 milioane de hectare”, a afirmat dl Tabară. În opinia ministrului Agriculturii, datele oferite de RGA vor permite elaborarea unei strategii. Sprijin pentru cultivatorii afectaţi de criza E.coli Producătorii români de legume afectaţi de pierderile cauzate de bacteria E.coli au notificat Comisiei Europene suma de 1,465 milioane de euro. Ministrul Agriculturii, dl Valeriu Tabără, a afirmat că pentru castraveţi valoarea totală a despăgubirilor este de 1,19 milioane de euro, iar pentru tomate de 275 mii de euro. Potrivit MADR, vânzările la aceste produse au intrat pe făgaşul normal, iar criza E.coli a fost depăşită, în mare parte, datorită seriozităţii cu care a fost tratată.
Ana Mustățea