Experienţe în zona de sud la cultura de sorg

Dumitru Manole, fermier din judeţul Constanţa, cunoscut pentru profesionalismul său, a susţinut o prezentare la Bucureşti, în cadrul evenimentului organizat de asociaţia Sorghum ID, referitoare la experienţa domniei sale în cultivarea sorgului.

Inginerul agronom a punctat faptul că asistăm la o schimbare a climei la nivel global şi, în special, la o încălzire a vremii. Temperaturile medii cresc în mod semnificativ, iar plantele de cultură, chiar şi cele tolerante la secetă, cum este şi sorgul, pot să sufere din cauza fenomenelor de arşiţă, atât atmosferică, cât şi pedologică. Sorgul, denumit „cămila deşertului“, trebuie cultivat cu o tehnologie bine pusă la punct pentru a asigura producţiile scontate. Din acest motiv, dl Manole a realizat în ferma sa, din localitatea Amzacea, o serie de teste, utilizând genetică de la firma Euralis. Zona unde îşi desfăşoară activitatea înregistrează un deficit de apă extraordinar, precipitaţiile fiind extrem de puţine. Potrivit datelor climatice furnizate de SCDA Valu lui Traian media multianuală pe 69 de ani a fost de 401 mm. Cultura de sorg a ocupat suprafeţe însemnate în România. În anul 1986 se cultivau 90.000 ha, iar producţia medie era de 1.860 kg/ha. În 2003, suprafaţa a scăzut la 11.099 ha. O informaţie preţioasă a fost aceea că un hectar de sorg absoarbe din atmosferă 50-55 de tone de bioxid de carbon, în timp ce o pădure de foioase reuşeşte să absoarbă doar 16 t/ha. Cultura sorgului ar putea fi astfel promovată şi folosită în lupta împotriva încălzirii globale. În plus, biocarburantul rezultat din sorg este mai ieftin decât etanolul obţinut din porumb. Boabele de sorg, spre comparaţie cu cele de porumb, conţin triptofan şi aminoacizi esenţiali, pot fi folosite în hrana animalelor şi sunt deosebit de apreciate în nutriţia păsărilor. Experienţele pe care dl Manole le-a efectuat la SC Sport Agra, judeţul Constanţa, s-au derulat pe o perioadă de trei ani, mai exact între anii 2014 şi 2016. Împreună cu agronomul Iordache au fost organizate câmpuri comparative cu hibrizi de sorg timpurii şi semitimpurii, respectiv ES Arfrio, ES Aqulion, ES Alize, Arack, ES Arkanciel şi ES Foehn. În cadrul loturilor demonstrative s-a analizat comportamentul hibrizilor la condiţiile pedoclimatice specifice zonei, capacitatea productivă, precum şi influenţa datei de semănat asupra recoltelor. Planta premergătoare a fost grâul, iar norma de semănat a fost de 230 mii de boabe germinabile/ha. „După efectuarea arăturilor de toamnă, realizăm tratamente cu glifosat. Mediul din România nu este asemănător, de exemplu, cu cel de pe malul Rinului. Noi folosim erbicide de puţini ani şi avem terenuri infestate cu o paletă destul de variată de buruieni. Personal, nu recomand cultura sorgului în sole unde nu s-a efectuat cartarea şi unde există Sorghum halepense, adică costrei. La semănat am folosit îngrăşământ starter, 200 kg 18:46:0, şi doresc să subliniez că sorgul este o plantă mare consumatoare de azot. Trebuie să se asigure minimum 120-140 kg/ha s.a. Doza de azot trebuie aplicată fracţionat în diverse faze de vegetaţie. Efectuăm erbicidarea atât în preemergenţă, cât şi în postemergenţă. Imediat după semănat, folosim substanţa metalaclor pentru combaterea altor graminee, în afară de costreiul din rizomi, iar în vegetaţie mai facem un tratament pentru combaterea buruienilor. Noi nu facem agricultură de agrement, ci pentru a scoate profit şi de aceea trebuie să facem anumite calcule economice. De o importanţă deosebită este efectuarea tratamentului la sămânţă, iar acest lucru se face cu substanţa tiametoxan, pentru că este eficientă. În zona noastră există infestare mare cu Tanymecus, iar acest lucru a fost observat pe parcursul a trei ani. Depăşim cu mult Pragul Economic de Dăunare (PED), ajungând chiar la 10-12 adulţi de Tanymecus pe metrul pătrat, atât cât s-a înregistrat în judeţele Constanţa şi Tulcea. Produsul pe bază de tiametoxan combate eficient acest dăunător, altfel există riscul ca într-o singură noapte să nu mai avem nici o plantă din cauza atacului. De asemenea, tratamentul seminţelor protejează cultura şi de atacul afidelor. Producţiile obţinute la cei şase hibrizi aflaţi în testare au depăşit 10 t/ha. Tratatele de fitotehnie recomandă semănatul sorgului în luna mai, însă practica ne arată altceva. Am semănat hibridul ES Arkanciel la data de 4 mai şi producţia a fost de 6.900 kg/ha, iar când am semănat pe 4 aprilie, producţia a fost de 10.336 kg/ha. La recoltare, este important să începem lucrarea când boabele au o umiditate de 15% şi aplicăm desicanţi pentru a nu înregistra pierderi“, a spus dl Manole. Referitor la piaţa de desfacere, acesta a declarat că sorgul este foarte greu de valorificat deoarece răspunsul traderilor de cereale a fost acela că nu tranzacţionează. „Cred că am discutat cu toţi traderii din România şi le-am spus că pot să le dau sorg cu contract futures, dar răspunsul a fost că nu tranzacţionează. Trebuie cumva să facem lobby în promovarea culturii de sorg. Este o cultură ieftină faţă de paleta de culturi pe care o avem în România“, a mai precizat agronomul constănţean.


Ana IONIŢĂ