Exploatarea pieței de energie

​Alexander Degianski, administrator al Forestier and Biomass România S.A, din localitatea Giulvăz, județul Timiș, consideră că una din marile piețe care trebuie exploatate este cea a energiei.

În opinia sa, culturile de biomasă pot fi introduse în structura fermelor, dându-le astfel reziliență, dar și o anumită stabilitate deoarece pot da valoare celor mai slabe terenuri agricole din punct de vedere productiv și pot asigura recolte bune chiar și în anii mai dificili sub aspect climatic.
„Noi avem culturi de plop energetic pe 300 de hectare pentru că am dorit să eficientizăm terenurile cele mai slabe din exploatație. Pierdeam anual cca 500 - 600 ha din cauza băltirilor. Prin înființarea de plantații de biomasă am reușit să reducem pierderile și să dăm valoare terenurilor.”
Potrivit acestuia, înființarea de plantații de biomasă rezolvă trei componente vitale. Una dintre acestea este legată de protecția mediului înconjurător. Plantațiile de plopi și sălcii energetice pot constitui refugiu pentru specii de păsări și mamifere sălbatice, pot îndeplini funcția de coridoare ecologice și contribuie la creșterea diversității peisajelor din zone cu dominanță agricolă. Totodată, aceste plantații funcționează ca o barieră împotriva vânturilor, reducând astfel eroziunea solurilor.
„Este atinsă și componenta economică deoarece dă acea reziliență fermelor și vorbim despre exploatarea terenurilor cele mai slab productive. Cea de-a treia componentă este cea a dezvoltării rurale, deoarece într-o plantație de biomasă este angrenată o forță mare de muncă, autohtonă, lucrători care au de muncă permanent, de la plantat, îngrijit, recoltat, tocat, distribuție, până la asigurarea energiei pentru localitate.
Deseori vorbim despre energii cu emisii „0” și aici putem introduce și biomasa deoarece 1 mc de lemn absoarbe 1 tonă de carbon atmosferic. În momentul în care un parc fotovoltaic este construit este nevoie de forță mare de muncă, însă atunci când acestea sunt funcționale mai ai nevoie de doar 1 - 2 oameni.”

România, conform tendințelor la nivel european, este obligată să dezvolte sectorul de energie regenerabilă până în anul 2030. În acest context, fermierii trebuie sprijiniți prin instrumente financiare prevăzute în PAC. În România există scheme de sprijin și programe de finanțare pentru investiții în obținerea de biomasă din culturi energetice, care pot fi implementate de fermieri în special pe terenurile improprii cultivării plantelor de câmp. Finanțarea specifică pentru dezvoltarea rurală poate juca un rol în atingerea obiectivelor UE cât și naționale, privind producerea energiei din surse regenerabile.

În zonele improprii culturilor agricole de bază, cu soluri cu un grad ridicat de umiditate, se recomandă cultivarea speciilor lemnoase pentru obținerea de combustibil alternativ, cum sunt plopul și salcia care promit un venit bun pentru fermieri. În contextul volatilității prețului energiei, necesitatea investiției este justificată și de creșterea prețului energiei.
Conform studiului prezentat de Clubul Fermierilor Români, în 2021, în România, structura surselor primare de energie utilizate pentru a produce energie electrică a fost următoarea: 54,72% surse convenționale și 45,28% din surse regenerabile. Biomasa devine singura resursă regenerabilă care poate să înlocuiască aceste resurse neregenerabile utilizate la ora actuală, reprezentând cea mai comună sursă de energie, iar cererea pentru biomasă va crește, după toate estimările, în anii următori.
„În anul 2020, consumul de energie electrică în România a fost de cca 62 terawatt-oră (TWh). Extrapolând și făcând un calcul rezultă că o suprafață de 2 milioane hectare de biomasă, exploatată corespunzător, ar asigura 15 - 20% din necesarul de energie al României”, a susținut Degianski.
Biomasa reprezintă principala sursă regenerabilă de energie, ca alternativă la combustibilii fosili, alături de: energia eoliană, energia solară, energia hidroelectrică, energia oceanelor, energia geotermală și biocombustibilii.
Biomasa contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, la diversificarea ofertei de energie și la reducerea dependenței de combustibilii convenționali, în special de petrol și gaze. La consumul mondial de energie primară, biomasa contribuie cu aproximativ 14%.
 
Ana Ioniță