Factorii favorizanti dezvoltarii daunatorilor si degradarii produselor vegetale dupa recoltare

_Produsele agricole şi horticole pot fi degradate după recoltare de numeroşi factori care devin vătămatori chiar înainte de recoltare, iar apoi, în timpul recoltării, manipulării, transportului, condiţionării, depozitării şi până la valorifi care.

_Ion Mitrea şi colaboratorii consideră că, în general, condiţionarea păstrării optime a produselor  vegetale depozitate este determinată de mai mulţi factori ce favorizează degradarea lor, printre care: starea tehnică şi fitosanitară a culturilor, gradul de coacere şi conţinutul în umiditate al produselor, condiţiile climatice din perioada recoltării, prelucrarea produselor după recoltare etc., pe care le vom prezenta în cele ce urmează.

Starea tehnică şi fitosanitară a culturilor agricole şi horticole înainte de recoltare
Desigur că o recoltă sănătoasă şi bine întreţinută în perioada de vegetaţie rezistă mai bine în perioada păstrării şi un timp mai îndelungat, şi, dimpotrivă, o recoltă de culturi slab îngrijite şi cu multe plante neviguroase şi atacate nu va rezista bine în timpul păstrării. În plus, părţile de plante ce trebuiesc depozitate şi sunt infestate cu dăunători vor constitui permanent un pericol pentru întreaga cantitate de produs depozitat. În afară de dăunători, mai sunt şi alţi factori ce pot afecta calitatea recoltelor în câmp, cum sunt diverse condiţii de mediu şi tehnice: temperatura, ploile, folosirea unor tehnologii necorespunzătoare, fertilizarea insuficientă, compoziţia şi reacţia solului etc., care conduc la repercusiuni nedorite asupra produselor vegetale depozitate. Astfel, recoltele provenite din culturi puternic îmburuienate sunt de calitate inferioară şi impun condiţii speciale în procesul de condiţionare şi păstrare a lor; în lipsa potasiului, seminţele rămân mai mici, iar în cazul carenţelor de mangan în sol seminţele apar deformate şi reduse. De asemenea, calitatea fructelor păstrate în depozite poate fi prelungită şi mai multe tulburări fiziologice sunt anihilate prin asigurarea unui conţinut normal de calciu. Acesta este un element de bază în metabolismul fructelor, având rolul principal de a reduce intensitatea respiraţiei, el fiind asigurat printr-o aprovizionare completă a rădăcinilor cu acest element.

Gradul de coacere şi conţinutul în apă al produselor
Acest factor este important, în special pentru produsele agricole (cereale, leguminoase etc.) ce se păstrează ca boabe şi care, dacă se recoltează mai devreme, prezintă un conţinut în umiditate de peste 20% (umiditatea normală fiind de 13-14%), ceea ce presupune asigurarea unor operaţii suplimentare de uscare, dar şi apariţia pericolului de infestare în câmp cu diverşi dăunători (ex.: Sitotroga sp.). Produsele horticole (cartofi, ceapă, fructe etc.) mai suculente nu trebuiesc recoltate într-o fază de coacere prea avansată, ca şi cele culese după o perioadă mai lungă de ploi, pentru că sunt sensibile la vătămari, ce reduc calităţile de consum. Atunci când legumele şi fructele sunt recoltate înainte de vreme, ele nu rezistă normal la păstrare, deoarece pierd multă apă şi sunt astfel predispuse la fiziopatii: sticlozitatea fructelor, amăreala merelor şi a perelor şi alte forme de modificări metabolice neplăcute (de miros, culoare etc.). Pentru a evita aceste deprecieri calitative, ce conduc şi la pierderi cantitative, este necesar a se stabili cu exactitate gradul optim de maturizare a fiecărei specii (soi) de legume şi fructe, respectându-se scopul unei recoltări eficiente şi timpul adecvat de păstrare.

Lăsarea produselor vegetale în câmp mai mult timp fără a fi protejate
Această neglijenţă tehnică permite unor produse (porumb, sfeclă, cartofi, fructe etc.) ca, în contact cu mediul (sol, resturi vegetale etc.), să se infesteze cu paraziţi şi dăunători (ouă, larve etc.), ceea ce va favoriza noi atacuri.

Condiţiile climatice din perioada maturării şi recoltării
Ele au un rol însemnat în păstrarea de mai târziu a produselor, astfel: recoltarea pe vreme ploioasă, în special a rădăcinoaselor şi bulboaselor, favorizează aderarea solului la ele şi, deci, prelungesc contactul cu paraziţii; întârzierea recoltării produselor toamna, când temperatura scade sub 0 grade Celsius determină îngheţarea parţială a ţesuturilor (la cartofi, rădăcinoase etc.), şi deci diminuarea stării optime de depozitare. Nici temperatura prea ridicată în perioada recoltării unor legume (tomate) nu este recomandată, deoarece staţionarea în câmp sub acţiunea razelor solare vatămă ţesuturile şi periclitează starea normală de păstrare.

Prelucrarea produselor după recoltare
Reprezintă, în general, premise pentru reducerea perioadei de păstrare a acestora, iar condiţionarea seminţelor după treierat reduce mult cantitatea paraziţilor de pe produse, în special galele nematodului Anguina tritici. De asemenea, dimensiunile anormale şi culoarea deosebită a seminţelor, ca şi greutatea lor hectolitrică redusă, constitue un factor însemnat pentru o rezistenţă slabă în timpul păstrării şi de aceea produsele cu astfel de deficienţe nu trebuiesc amestecate cu o sămânţă bună, sănătoasă. Eliminarea galelor de nematozi se poate face şi prin flotarea seminţelor în soluţii saline de clorură de natriu 20% sau utilizarea unui separator electronic pentru boabele de cereale, mazăre, fasole etc.

Amestecarea produselor vegetale sănătoase
cu cele atacate sau cu un conţinut în umiditate diferit sau cu grade variate de impurităţi constitue o cauză majoră a infestării acestora cu noi paraziţi în perioada depozitării. În general, solul şi clima variază în diferitele zone cultivatoare de cereale, plante tehnice etc. şi influenţează direct atât cantitatea producţiei, unele variabilităţi privind structura, greutatea şi mărimea seminţelor legumelor şi fructelor, cât şi compoziţia lor biochimică, colonizarea cu diferiţi dăunători etc. Dacă la recoltare, transport şi înmagazinare nu se ţine seama de toţi aceşti factori, riscul infestării cu dăunători în depozite creşte. Astfel, dacă se vor amesteca loturi de cereale cu un conţinut ridicat de umiditate cu loturi mai puţin umede se va produce un transfer de umiditate de la lotul umed la cel uscat, cu consecinţe net defavorabile pentru întreaga cantitate de produs depozitat. De asemenea, dacă în anii secetoşi cerealele care au un procent ridicat de boabe şiştave, greutate hectolitrică redusă, valoare nutritivă scăzută şi rezistenţă slabă la păstrare şi dăunători, se vor amesteca cu loturi cu calităţi superioare, se va crea riscul ca întreaga masă de cereale depozitate să fie astfel expusă infestării mai facile cu dăunători din depozite, cu toate urmările ei. Cu atât mai evidentă apare însemnătatea neamestecării produselor horticole infestate cu cele de calitate şi recunoscute ca sănătoase, lipsite de dăunători şi cu un potenţial ridicat de păstrare.

Starea de igienă a utilajelor şi a depozitelor
reprezintă un alt factor important pentru evitarea deprecierii produselor vegetale după recoltare. Se cunoaşte că numeroşi dăunători infestează produsele agricole şi horticole supuse păstrării sau sunt introdusi în depozite prin intermediul utilajelor. Ouăle (mai rar larvele şi adulţii) multor dăunători pot rezista de la un an la altul în resturile de plante rămase după descărcare, apoi în seminţele căzute în crăpături etc., unde pot duce o viaţă latentă luni şi chiar ani (speciile de Anguina, Tyroglyphus etc.), iar apoi îşi reiau ciclul biologic, devenind activi, apţi de înmulţire şi atac, când se creează din nou condiţiile favorabile dezvoltării. De aceea este obligatorie dezinfectarea utilajelor şi a mijloacelor de transport al produselor vegetale în magazii etc., pentru a preveni astfel răspândirea dăunătorilor şi, deci, noi infestări.

Condiţiile ecologice din timpul recoltării şi al păstrării
reduc posibilităţile de infestare a produselor vegetale după recoltare. Sunt ani şi zone în care recoltarea produselor agricole este îngreunată şi întârziată din cauza condiţiilor climaterice nefavorabile şi astfel produsele se recoltează imature şi cu o umiditate mult ridicată sau invers (în perioadele calde, secetă), seminţele sunt zbârcite şi şiştave. După depozitare, nerespectarea condiţiilor de temperatură, umiditate şi aeraţie în perioada păstrării îndelungate, în raport de specia depozitată (grâu etc.), influenţează favorabil biologia dăunătorilor. În general, pentru toate produsele vegetale (agricole şi horticole) depozitate trebuie să se ţină seama de unele condiţii obligatorii, cum ar fi: respectarea criteriului ca temperatura şi umiditatea să fie cât mai scăzute, să se asigure o aeraţie permanentă şi bine executată, pentru a se asigura eliminarea surplusului de umiditate şi o scădere a temperaturii. Se recomandă apoi ca păstrarea produselor să se facă mai
ales la întuneric, pentru a se încetini desfăşurarea proceselor metabolice, special pentru legume şi fructe.

Lipsa controlului asupra produselor vegetale în perioada păstrării
conduce la pierderi cantitative şi mai ales calitative, control ce se recomandă a se face la intervale cât mai scurte posibil, acesta fiind necesar pentru depistarea la timp a focarelor de infestare şi a cauzelor ce le-au determinat, deoarece altfel se favorizează extinderea lor şi deci a daunelor.

Nesortarea produselor în timpul comercializării şi al păstrării peste iarnă,
mai ales a legumelor şi fructelor, ce trebuie realizată imediat după recoltare, cauzează pierderi în special calitative şi, deci, reducerea economicităţii valorificării lor. Se recomandă 2-3 sortări pentru eliminarea tuturor produselor necorespunzătoare calitativ, unei păstrări optime şi îndelungate (peste iarnă), deoarece o sortare riguroasă asigură o păstrare bună şi de lungă durată, generalizată şi la produsele agricole (porumb, sfeclă etc.).