FAPPR despre campania de recoltare şi FarmConect

​Pe 5 iulie a.c, Forumul Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România (FAPPR) a organizat la sediul ACCPT Ialomiţa din Slobozia o conferinţă de presă pentru a informa cu privire la campania de recoltare a culturilor de toamnă şi, mai ales, desfăşurarea celei de-a doua ediţii a târgului FarmConect, care va avea loc pe platforma industrială a Municipiului Slobozia în perioada 31 august – 3 septembrie.

​Pentru început, a luat cuvântul Nicolae Sitaru, preşedintele FAPPR, care a declarat că campania de recoltare a cerealelor păioase şi a rapiţei este în plină desfăşurare şi că la cultura de orz culesul se apropie de finalizare. „Referitor la producţiile pe care le vom obţine, tot ce pot să spun este că nu sunt cele aşteptate şi că avem destul de multe probleme legate de lipsa de apă şi secetă. În acest an, producţia de grâu în Bărăgan va fi mai mică faţă de media ultimilor ani, cu cca 10-15%, însă calitatea este foarte bună, avem grâu pentru panificaţie şi aceasta este o veste bună. Şi producţiile la cultura de rapiţă sunt sub aşteptări. Sunt zone unde speram la o recoltă de 3 t/ha şi nu va depăşi 1 t/ha. Ce este mai grav în acest an agricol sunt actualele preţuri de valorificare care nu acoperă costurile de producţie la culturile din această campanie. Cheltuielile au crescut din cauza preţurilor mari la îngrăşămintele chimice, cele pe bază de azot au crescut cu 500% iar îngrăşămintele complexe între 300 şi 400%. La acestea s-a adăugat şi preţul crescut al motorinei, de 9 lei/litru, în majoritatea timpului când am avut lucrări în câmp. În aceste condiţii, costul a crescut până la 5.500 – 6.000 lei/ha, incluzând şi arenda. În anul 2023, dacă nu se schimbă nimic, agricultorii, deşi vor face ceva producţii de grâu şi rapiţă, vor marca pierderi. Preţul de 900 lei/t la grâu şi cel de până la 1800 lei/t la rapiţă nu acoperă costurile de producţie. Anul trecut preţurile erau duble faţă de cele de acum. În campanie anul trecut grâul se vindea cu 1.600-1.700 lei/t şi în pre-campanie chiar şi cu 2.000 lei/t”, a susţinut Sitaru.
Potrivit preşedintelui organizaţiei profesionale pe piaţă încă se simt efectele războiului din Ucraina. „Am făcut protest şi am adus în atenţia decidenţilor acest subiect şi s-au impus restricţii pentru importurile din Ucraina, însă acum nu mai vorbim neapărat de acest lucru pentru că bursele sunt foarte jos în acest moment şi cu piaţa nu ai cum să te cerţi. Noi trăim într-o economie de piaţă şi când ne place şi când nu ne place. Acum trebuie să încercăm să rezistăm şi să găsim căile să mergem mai departe.” Referitor la noile reguli impuse de Planul Naţional Strategic (PNS), reprezentantul asociaţiei a atras atenţia asupra unor măsuri care vor influenţa activitatea din fermele agricole. Obligaţia, pe viitor, de a păstra teren necultivat pe 4% din suprafaţa fermei şi înfiinţarea de culturi leguminoase pe cca 10% din exploataţia agricolă va afecta profitabilitatea afacerilor din sector. „De pildă, mazărea şi soia nu sunt culturi rentabile, aducătoare de profit, dacă sunt în sistem neirigat. Noi vom fi nevoiţi să respectăm toate condiţiile pentru a lua subvenţia. O altă condiţie la ora actuală pentru a lua subvenţia este să te defineşti în fiecare an dacă eşti fermier activ sau pasiv. Ca să fii fermier activ trebuie să îndeplineşti anumite condiţii însă noi facem agricultură şi primim subvenţii de atâţia ani, iar acum încep să se pună atâtea condiţii încât s-ar putea ca într-o zi să nu mai fim consideraţi fermieri activi. Nu cred că este normal să fie pedepsiţi cei care au făcut mai mult decât agricultură. Dezvoltarea rurală ar trebui făcută şi cu fermieri pentru că ei sunt nişte vectori care pot să ajute în această direcţie. Un fermier poate să facă şi altceva în afară de agricultură, de exemplu o fabrică de peleţi, depozitare şi după noile reguli s-ar putea să nu mai primească sprijin. De fiecare dată noi suntem lângă Ministerul Agriculturii, lângă toţi decidenţii, comisiile de specialitate, ca să încercăm să corectăm lucrurile care ne afectează activitatea, să le facem aplicabile dar, din păcate, nu ne iese mereu. Anul trecut au fost probleme cu seceta şi după multe negocieri ni s-au promis 1.000 lei/ha, însă când a fost publicată Ordonanţa de Urgenţă pentru plata despăgubirilor de secetă în Monitorul Oficial s-a ajuns la o sumă de 335 lei/ha. În plus, s-a inventat de către Petre Daea o formulă de calcul care ne pedepseşte de două ori. Sunt probleme cu care ne confruntăm şi trebuie să fim ascultaţi şi să le rezolvăm împreună cu decidenţii pentru că, până la urmă, tragem cu toţii la această căruţă şi dacă ea se împotmoleşte nu este bine căci noi trebuie să asigurăm hrana populaţiei, la preţuri corecte”, a afirmat Sitaru.
Privitor la târgul FarmConect, organizat de FAPPR, Nicolae Sitaru a declarat: „Noi credem în acest proiect, care necesită multă muncă, implicare şi imaginaţie. Ne-am dorit să desfăşurăm târgul aici pentru că este bine plasat faţă de marile oraşe, se află în inima Bărăganului dar şi pentru că am găsit susţinere locală. Bărăganul merită să fie în centrul atenţiei şi să fie văzut ca un mediu prietenos pentru afaceri.” Preşedintele organizaţiei a afirmat că un eveniment de o asemenea amploare costă mulţi bani şi că la prima ediţie a fost pe pierdere, iar primăria Municipiului Slobozia s-a implicat în desfăşurarea şi promovarea manifestării pe plan local. „Să construieşti ceva nu este niciodată uşor. FarmConect este tot o construcţie care deocamdată este la început de drum. Sigur că este mai uşor să critici dar noi credem în acest proiect. Cred că este important ca noi, ca ţară, să fim dezvoltaţi în mod armonios, să fim dezvoltaţi nu numai la Bucureşti, ci în toată ţara să creăm zone de dezvoltare. FAPPR contribuie la acest proiect pentru că ne dorim dezvoltare atât în zona agricolă, cât şi agroalimentară.” De aceeaşi părere este şi Theodor Ichim, vicepreşedinte FAPPR, care vede în această manifestare un loc în care se pot face relaţii şi încheia contracte. „Eu sunt prezent la târg şi prezint producţia de seminţe. La FarmConect poate să vină şi altcineva care face procesare şi produce pâine şi produse de panificaţie. Ce rău este în asta? Trebuie să ne sprijinim. Nu înţeleg nici comentariile care au apărut în spaţiul public cu privire la faptul că Ministerul Agriculturii plăteşte cotizaţia pentru reprezentare a Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare în Copa-Cogeca. Suntem o ţară care îşi chinuie cetăţenii, ne chinuim noi între noi şi încercăm tot timpul să ne punem piedici, neavând mare lucru de câştigat. România trebuie reprezentată la Copa-Cogeca şi să îşi facă cunoscut punctul de vedere. Sunt anumite particularităţi şi acestea trebuie cunoscute la Bruxelles. Trebuie să fim reprezentaţi însă începem să vedem că vocile cele mai puternice sunt ale unor oameni care nu au 1 mp de pământ. În asociaţia noastră, toţi facem agricultură şi toţi ne identificăm cu problemele membrilor noştri pentru că suntem agricultori ca şi ei”, a afirmat Ichim, vicepreşedintele organizaţiei.
 
Ana Ioniță