Fara agricultura performanta nu putem prospera

„În agricultură trebuie să ai credinţă. Fără credinţă, şi plantele, şi animalele te urăsc. Omul fără credinţă nu are coordonate şi nu are sens”.

Acestea sunt cuvintele care dl Costel Vânătoru le-a urmat şi a reuşit în viaţă. Preot, doctor inginer, dar şi cercetător ştiinţific în cadrul Staţiunii Legumicole Buzău, dânsul ne-a explicat de ce trebuie să cultivăm legume, dar şi ce impact au ele asupra sănătaţii noastre.

---

Există o legumă pe care o recomandaţi în mod special pentru a fi cultivată?
Este greu să spunem asta. Eu recomand toate legumele, însă ponderea cea mai mare între legume o deţin tomatele. Practic, tomatele sunt legumele care deţin suprafaţa cea mai mare în legumicultură românească, în general, dar şi în cea străină. Pot fi cultivate atât în spaţii protejate, cât şi în camp.

Tomata noastră românească este net superioară tomatei importate. Asta depinde şi cum privim calitatea. Mulţi înteleg prin calitatea unui produs aspectul fenotipic, aspectul exterior. Să fie rotundă, să fie colorată uniform, să fie tare. Pentru mine, ca şi cercetator, calitatea înseamnă altceva: aspectul nutritiv, compoziţia chimică şi mai ales aportul medicinal, pentru că legumele sunt un izvor de sănătate. Ele conţin vitamine, substanţe flavonoide, substanţe antioxidante, găsim nenumărate substanţe benefice organismului.

Printre tomatele pe care noi le avem la staţiune pot să enumar: tomata Buzău 1600 - soi semitardiv de tomate, cu creştere nedeterminată, viguros; tomata Buzău 22 - soi semitardiv, cu creştere determinată, viguros, fruct mare, greutate medie aproximativ 180 g, de formă globulos-turtită; tomata Buzău 4 - soi timpuriu de câmp, cu creştere determinată şi coacere concentrată a fructelor, tufă de vigoare medie, cu foliaj verde mediu; tomate Buzău 50 - soi timpuriu, cu creştere nedeterminată, talia medie a plantei 1,90 cm, prima inflorescenţă apare după 4–5 frunze, cu 6–7 fructe în inflorescenţă, fructe sferice uşor alungite, cu 3-4 lojii seminale, fără calotă verde înainte de maturare, cu fermitate bună şi rezistenţă la crăpare.

Pe lângă roşii, o altă legumă importantă în alimentaţia omului este ardeiul (gras, gogoşar, capia). Cultura de ardei gras în sere sau solarii este o cultură anuală, cu ciclu lung de producţie şi din acest motiv trebuie avută în vedere o grijă deosebită în prima parte de dezvoltare a plantelor. Pentru obţinerea unor recolte productive, de bună calitate şi cât mai timpurii este esenţială calitatea răsadului la plantare.

Ca exemple de la noi în staţiune vă pot da: ardei gogoşar Splendens - soi timpuriu de ardei gogoşar destinat consumului în stare proaspătă şi industrializarii. Plantele nu prezintă internoduri scurte şi sunt viguroase, cu înălţimea medie de 50-55 cm şi cu 3-4 ramificaţii; ardei gras Arum - soi timpuriu, cu o perioadă de vegetaţie de 134 de zile, destinat consumului în stare proaspătă. Planta este viguroasă, cu frunze de culoare verde deschis; ardei lung Cosmin - soi semitârziu (137-142 de zile), cu plante de 55-60 cm înălţime, tufă viguroasă, cu 3-4 ramificaţii. Fructele pendente, tip teacă, cu suprafaţa voalată, roşu intens la maturitatea fiziologică, cu greutate cuprinsă între 70 şi 110 g, cu 2-3 muchii, înalţimea medie a fructului - 14,5 cm şi diametrul între 4 şi 7 cm.

O altă legumă importantă în alimentaţia noastră este vânăta. Vinetele se află printre cele mai consumate legume de vară datorită gustului bun, vitaminelor pe care le conţine, dar şi pentru că sunt cultivate destul de intens. Îngrijirea vinetelor în grădină nu este una dificilă, iar dezvoltarea acestora se face cu uşurinţă. Ca exemple de la noi în staţiune vă pod da: vinetele Drăgaica - soi timpuriu, planta este viguroasă, fructul este cilindric, uşor piriform, şi la maturitatea tehnică are culoare violet închis, foarte lucios, cu suprafaţă netedă.

La maturitatea tehnică, pulpa este colorată în alb-gălbui; are o textură fină şi un gust plăcut. Greutatea medie a fructului la maturitatea tehnică este de 300 g. Se poate cultiva în toate zonele din ţară, în solarii şi în culturi de câmp; vinetele Zaraza - soi semitimpuriu, destinat consumului în stare proaspătă şi industrializării, cu fructe cilindrice, uşor piriforme, cu lungime medie de 19-20 cm, diametru median mare, 7,5-8 cm, greutate medie a fructelor - 450g şi potenţial de producţie de 45-50 t/ha. Problema pe care o întâmpinăm în prezent este că noi importăm adevărate bombe chimice, legume care nu sunt crescute în pământ, ci pe suport nutritiv, hrănite cu perfuzii şi cu substanţe chimice. Pe eticheta lor ar trebui să scrie „Legumă obţinută pe suport nutritiv chimic” şi atunci nu aş mai cumpăra pentru copilul meu acele legume.

De ce sunt fabricate aceste scandaluri, îi e frică Uniunii Europene de noi?
Nu cred că Uniunii Europene, ci anumitor producători din cadrul ei, pentru că România are potenţial agricol neexplorat şi nevalorificat. România ar putea deveni o forţă dacă am avea oameni care să facă strategii serioase pentru binele ţării. Eu cred ca horticultura este cea care ne poate salva. Cei de la cultura mare au nevoie de suprafeţe mari de teren comasate şi de tehnologie de vârf pentru a face o agricultură performantă. În horticultură avem nevoie de suprafeţe mai mici. Dacă o fermă în agricultura mare trebuie să aibă câteva mii de hectare, în horticultură ne trebuie suprafeţe mai mici. De exemplu, în legumicultură o fermă de până la 30-50 ha este o fermă viabilă. În viticultură la fel.

Care este sfatul dumneavoastră pentru tinerii fermieri?
Ma bucură faptul că, după ultimele statistici, din ce în ce mai mulţi tineri s-au apucat de agricultură. Numărul absolvenţilor de facultate cu profil agricol care se întorc la ţară este în continuă creştere. Asta nu poate decât să ne bucure. Şi la noi în statiune vin din ce în ce mai mulţi tineri fermieri care ne cer sfaturi în ceea ce înseamnă legumicultura. De exempu, ce legume să-şi pună în curte şi cu ce să înceapă. Toate acestea pentru că doresc să mănânce sănătos şi să ştie ceea ce consuma. Este păcat să ai toată gama de relief, o ţară brazdată în lung şi-n lat de izvoare şi de ape curgătoare şi tu, ca agricultor, să te vaiţi de secetă.

Iulian ANDREI

---