Fără depozitare, ceapa nu poate fi o cultură profitabilă

​Dacă în unele zone precum Galați suprafețele semănate cu ceapă își mențin tendința de scădere, în alte din sudul țării și centrul acestea cresc, fiind pentru producători o cultură rentabilă. Din păcate principalii factori restrictivi pentru ca suprafața acestei legume să se mărească rămân apa și lipsa spațiilor de depozitare cu atmosferă controlată. De altfel, spun cultivatorii, de aici trebuie început, altfel este riscant să semeni ceapă. 

​Mândru Oreste, Grup de producători Brateș Leg, Galați, crede că reducerea suprafeței de ceapă pentru depozitare, în acest bazin de producție, este cauzată în primul rând de condițiile de arșiță din timpul verilor, care au afectat mult producția ultimilor ani.  
„Suprafețele cu ceapă s-au redus: aveam în trecut 150 de hectare de ceapă, acum mai avem în jur de 60. Producția este mai mică din cauza climei, a dăunătorilor tot mai greu de controlat și a bolilor care afectează calitatea bulbilor și rezistența lor. Dintre ei, tripsul este cel mai greu de controlat, la fel și musca cepei care crează probleme când nu te aștepți.
Din păcate nu mai avem insecticide la fel de eficiente și parcă nici hibrizii actuali nu mai reușesc să facă față condițiilor de la noi. Este o specie pretențioasă, greu de produs și mai ales de păstrat”, spune producătorul.
De aceea mai mult de jumătate din an piața noastră nu este acoperită nici pe departe de producția internă, iar importurilor din zonele tradiționale (Olanda, Germania), li se adaugă acum și cele din Asia centrală, țările exsovietice (disconfort semnalat și pe piața poloneză, unde prețul mărfii de import este cu mult sub cel al mărfii autohtone, conform east-fruit.com).
„Nu mai este o cultură rentabilă pentru că nu se mai obține cantitatea necesară la unitatea de suprafață. Cheltuielile sunt de 40-50 mii lei/ha, dar nu știi la final cât recoltezi și mai ales cât vinzi și la ce preț. Avem condiții de depozitare pentru ceapă, dar nu o păstrăm mult timp, o terminăm până în sărbători”, a mai spus Mândru Oreste de la BrateșLeg.

​Colibași, județul Giurgiu este o comună în care suprafața semănată cu ceapă a crescut foarte mult, ajungând să aibă în acest sezon circa 200 de hectare după doar 4 ani de cultură.
Pentru următorul, membrii cooperativei Agricola Bio Prod plănuiesc peste 300 de hectare cu ceapă, devenind probabil cel mai mare producător din România.
Constantin Stoica, primar al comunei, știe că suprafața noastră este foarte mică față de cerere și nu își face griji că ar putea avea dificultăți la valorificare. Producția lor este în jur de 50 tone/hectar.
„Producem și recoltăm aproape toți (în țară n.r) în august septembrie, este piața plină. Nu se consumă cât este, și dacă nu sunt condiții de depozitare se cedează la preț. Apoi, de la 1 ianuarie nu mai este ceapă din producția internă”, punctează și el.
Costul este de 50 mii lei/ha, inclusiv recoltatul, apoi se adaugă sortarea, depozitarea (dacă luăm în calcul doar un box palet pentru 1 tonă de ceapă care costă 600 lei). Necesită depozitare și utilaje foarte specifice. Dar este mai bine să păstrezi decât să vinzi în plin sezon când prețul poate fi în jur de 1,3 lei/kg, preț la care nu putem vorbi de profit”, mai explică Constantin Stoica.
Membrii Cooperativei de la Colibași au din această toamnă și un depozit dotat inclusiv pentru păstrarea cepei și deocamdată sunt mulțumiți de prețul primit.
„Ceapa noastră este bună, nu putem vorbi de concurență, iar procesarea este puțină. Dar ce am văzut eu de circa 2-3 ani, este faptul că legumicultorii au început să se asocieze, marile lanțuri s-au mai deschis spre producția românească și cred că per total, va crește producția de legume în România în următorii 4-5 ani”, a încheiat optimist primarul din Colibași.

​Un alt producător pe care îl putem considera ”mare” pentru cultura de ceapă este Adrian Nicolae, județul Teleorman.
Cu peste 900 de hectare de cultură mare, legumele au început să câștige teren în ferma sa. Cultivă ceapă de vreo 10 ani, și suprafața a crescut treptat de la 20 de hectare la 130 anul acesta. Și suprafața de cartofi a crescut de la 30 la 100 de hectare.
„Încerc să fac trecerea spre legume. Anul acesta am livrat prima data în retail, dar sunt și diverși intermediari care caută marfă românească. Să facem noi producție bună, că are cine să o cumpere”, spune Arian Nicolae. Ceapa și cartoful obținute în ferma Sc NicoAdi SRL sunt certificate Global G.A.P. (Good Agricultural Practices).
Problema rămâne depozitarea. Sunt bazine mari de legume unde nu există niciun grup, niciun depozit, este haos la recoltare. Cheia, crede fermierul, este să fii echilibrat în tehnologie și să ai depozit cu atmosferă controlată. Admite că ceapa este o cultură pretențioasă, care cere atenție (ca multe alte specii legumicole), dar profitabilă.
Problema noastră este suprafață prea mica față de consumul intern, ca și în cazul cartofului sau al altor legume: ”Trebuie stimulată producția internă și construite mai multe depozite, că cerere de legume este. Trebuie însă început de la depozitare dacă vrei să produci legume. Noi aici doar ne plângem, că este scump. Să luăm măsuri să nu mai fie așa de scump, să producem aici! Încurajează producția internă de legume, stimulează procesarea internă și poate nu vom mai avea prețuri atât de mari în magazine”, spune fermierul Arian Nicolae din Teleorman.
 
Roxana Drăghici