„Fără hrană nimeni nu trăiește!”

​Vara aceasta am avut ocazia să-l intervievez pe Virgil Gheorghe Arpășanu, administratorul societății Arprest (850 ha) din județul Călărași, deoarece pe terenul domniei sale s-a organizat un lot demonstrativ la culturile de porumb, floarea-soarelui și sorg - genetica aparținând companiei Lidea, programul de protecție fitosanitară fiind asigurat de BASF iar nutriția plantelor fiind făcută cu produse Smart Fert.

---

​Subiectele abordate au fost diverse, de la starea culturilor la acea vreme, tehnologia aplicată și până la provocările din domeniul agricol, în care activează de peste cinci decenii.
„Consider că statul ar trebui să acorde o importanță mai mare agriculturii și să ne sprijine atât financiar, cât și legislativ. Nu vrem să mai fim ignorați, vrem să fim luați în seamă pentru că agricultura produce hrană și nu trebuie să uităm că fără ea nimeni nu trăiește!”
Agricultura este un domeniu reglementat atât de legi interne, cât și europene.
Decizia luată la nivel comunitar privind interzicerea utilizării substanțelor neonicotinoide îi îngrijorează pe fermierii români deoarece în lipsa acestora lupta cu dăunătorul Tanymecus dilaticollis este mult mai grea, iar în anumite situații eșuează.
„Din fericire anul acesta Tanymecus nu a creat probleme mari, însă în alți ani am fost nevoit să reînsămânțez cultura pe anumite porțiuni. Am constatat că este un dăunător polifag, care se dezvoltă pe culturile de grâu și rapiță după care trece în lanurile de porumb sau floarea-soarelui. Insecta a venit din Asia în România și provoacă daune în special în zona de sud a țării. Pentru România Tanymecus este un dăunător foarte periculos. Alte țări nu se confruntă cu această problemă și ce este trist este faptul că nu avem dreptul de a folosi anumite insecticide pentru combaterea eficientă a acestuia.
Multe dintre directivele europene sunt întocmite după nevoile vechilor state membre ale UE și mai puțin după ale celor devenite membre mai târziu, ceea ce nu mi se pare corect pentru că plătim aceiași cotizație la „Înalta Poartă” a Bruxelles-ului.
Consider că fiecare țară are un anumit specific și trebuie să se țină seama de acesta atunci când se iau decizii. Din păcate nu avem oameni pregătiți care să se impună și să se bată pentru drepturile fermierilor români.”
România a fost nevoită în fiecare an să facă demersuri la Uniunea Europeană pentru a putea folosi insecticide neonicotinoide la tratamentul semințelor de porumb și floarea-soarelui. Anul acesta s-a interzis folosirea lor la cultura de floarea-soarelui. Riscul de a nu mai obține derogare la cultura de porumb este unul real. În acest context fermierii trebuie să găsească alte soluții de combatere.
Fermierul declară că a aplicat în ferma sa o metodă de a limita atacul rățișoarei.
„Am aplicat la toate culturile, în partea marginală, cât lățimea aparatului de stropit, un insecticid și am constatat că atacul la culturile prășitoare a fost mai mic. În alți ani nu am realizat această barieră și mă trezeam cu 15 - 20 m de teren cultivat decimat de dăunător. Pentru că această soluție a dat roade o voi aplica și în următorii ani.”
 
Lupoaia - un parazit surprinzător
În cadrul fermei Arprest rotația culturilor agricole este respectată, fiind o practică esențială în asigurarea sănătății plantelor de cultură.
Pe platforma demonstrativă de floarea-soarelui a fost găsită o planta de Orobanche.
„Este un parazit foarte surprinzător, speri să nu apară dar, după cum se știe din studiile efectuate, poate rezista în sol până la 20 - 30 ani sau chiar mai mulți, așteptând condiții favorabile pentru a răsări. Dăunătorul ridică mari probleme în Turcia, practic de acolo a ajuns la noi și mai apoi în toată Europa.”
Lupoaia (Orobanche cumana) parazitează cultura de floarea-soarelui şi produce pierderi însemnate de recoltă, iar în cazul unor infestări puternice poate compromite cultură.
Apariția de noi rase, mai păgubitoare, impune respectarea asolamentului și cultivarea de hibrizi cu rezistență genetică față de acest parazit.
 
Ana IONIȚĂ