Ferma Ancuţei din Căciulaţi a reinventat «Lăptarul»!

Laptele produs în ferma soţilor Filip este livrat pe bază de comandă telefonică sau abonament în localităţile Moara Vlăsiei, Baloteşti şi, bineînţeles, în Căciulaţi. Mai au de alimentat şi trei dozatoare pentru lapte proaspăt muls, amplasate în măcelăriile din otopeni şi Băneasa. Cantitatea de lapte care nu se livrează direct este procesată ca telemea proaspătă în lăptăria proprie.

„Ferma Ancuţei“ se află în Căciulaţi, pe Linia Teiului la nr. 121 Deşi teii nu mai mărginesc uliţa dintre cele două palate Ghica, cel din Căciulaţi şi cel din Lacul Tei, acestea încă se găsesc unite de această linie imaginară. Se spune că în zilele senine, din balconul palatului de aici se vedea palatul din Bucuresti. Dar acum nu vorbim de trecutul frumos al satului, ci de prezentul încântător oferit de o fermă făcută cu dragoste. Acesta pare a fi cuvântul care să definească această investiţie. Se vede în ochii Feliciei Filip când vorbeşte despre fermă. Totul ar fi început când Ancuţa (fetiţa celor doi fermieri cu al cărui nume este botezată „lăptăria”) avea 3 anişori. Pentru început, cu o lungă perioadă pentru documentare. Au avut noroc să găsească oameni care le-au întărit speranţele. Apoi au trecut la acumularea de cunoştinţe necesare pentru viitoarea fermă, conştienţi că fără o temeinică înţelegere a fenomenului totul s-ar putea risipi ca un fum.

Ferma a fost ridicată în regie proprie

De la construcţia propriu-zisă până la plugul raclor. Şi cuşetele, fronturile de furajare, clădirea administrativă sau lăptăria. Doar sala de muls au fost nevoiţi să o cumpere. Era o investiţie obligatorie pentru că aici se închide activitatea unei ferme de lapte. Fără un lapte conform, este imposibil să-ţi faci un plan de afaceri. Au cumpărat o linie de muls midiline 2x4 DeLaval (cel mai mare producător mondial de instalaţii de muls) cu retragere automată, urmărirea fluxului de lapte şi spălare automată, ca principale caracteristici tehnice. Mulsul este făcut de un singur angajat, cu lejeritate. Au două tractoare U650 şi toate utilajele necesare, inclusiv remorcă tehnologică şi vidanjă. Toate second-hand. Abia anul trecut au achiziţionat în leasing un tractor nou. Un Deutz Fahr echipat şi cu instalaţie de ridicat. Această achiziţie le asigură o creştere a productivităţii atât în zona de cultură, cât şi în ferma de lapte.

Popularea fermei s-a făcut în două tranşe, cu juninci aduse din Polonia

Primele 34 de văcuţe au sosit în februarie 2011, îşi aduce aminte Felicia Filip. „Era o iarnă grea, cu multă zăpadă şi am fost nevoiţi să ne strecurăm cu tirul printre nămeţii de peste 2 m înălţime.“ Ca o paranteză, apropo de nămeţi, în iarna aceasta au fost nevoiţi să scoată laptele la şosea cu o sanie boierească pe care o aveau în curte drept decor. În a doua tranşă au mai sosit încă 14 juninci. Acum au în total de 72 de capete, dintre care 33 sunt în lactaţie, iar 15 vor intra în curând în producţie. Mai sunt şi 18 juninci care îşi aşteaptă rândul. Din matca iniţială au fost nevoiţi să reformeze câteva. Pentru reproducţie folosesc material seminal de la Semtest Târgu Mureş şi sunt mulţumiţi de calitatea geneticii. Vacile asigură o producţie medie de 23-25 l/zi. Însămânţările, reţetele pentru nutriţie şi diferite alte manopere veterinare le fac, în baza unui contract de prestări servicii, cu doctorul Marian Ocheal, un medic veterinar specializat pe creşterea intensivă a taurinelor. Despre calitatea serviciilor oferite de către acesta, Felicia Filip a avut numai cuvinte de laudă. Baza furajeră o asigură integral din resurse proprii. Lucrează ceva mai mult de 160 ha. O parte din această suprafaţă o au în arendă. Cultivă sorg, porumb siloz, lucernă şi reuşesc să asigure integral furajul pentru fermă. Gunoiul de grajd îl folosesc pentru fertilizarea terenurilor agricole.

Laptele este distribuit pe bază de comandă telefonică

Deşi era mai simplu să livreze producţia către un procesator, de altfel aşa îşi făcuseră planul iniţial, calculele economice i-au făcut să regândească modul de valorificare a producţiei. Nivelul scăzut al preţurilor oferite de procesatori nu era încurajator pentru o fermă de familie cum este „Ferma Ancuţei“. Aşa că au fost nevoiţi să reinventeze lăptarul satului. Dar la un alt nivel, desigur superior. Au apelat la flayere pentru reclamă. Le-au răspândit prin localităţile apropiate. Au achiziţionat trei autoutilitare frigorifice (la început au avut doar o maşină frigorifică) pentru distribuţia laptelui în condiţii igenico-sanitare. Pe maşinile pentru distribuţie au un desen publicitar reuşit, care atrage atenţia şi care le oferă celor interesaţi principalele informaţii legate de fermă. Inclusiv telefonul pentru comenzi. Laptele este îmbuteliat în pet-uri de unică folosinţă cu dop autosigilant. Partea de producţie care nu se comercializeză la „prima mână“ se procesează în lăptăria proprie ca telemea proaspătă. „100% naturală“, cum a ţinut să precizeze fermierul. De ceva vreme au şi trei automate pentru lapte proaspăt muls, amplasate în măcelăriile din Băneasa şi Otopeni.

Încă nu se gândesc la o extindere, dar au în vedere reamenajarea spaţiilor existente

La sfaturile doctorului, au de gând să compartimenteze adăpostul actual pe loturi, pentru a putea oferi hrană specifică fiecărei categorii. „Una este să hrăneşti tineretul, în alt mod trebuiesc furajate junincile gestante, iar vacile în lactaţie au, de asemenea, specificul lor de hrană.“ Ferma este gândită pentru 80 de capete. Au loc destul pentru dublarea capacităţii, dar deocamdată se mai gândesc dacă şi cum o vor face. Mai întâi trebuie luate în calcul aspectele finaciare. Şi, bineînţeles, dacă vor găsi piaţă de desfacere pentru o cantitate mai mare de lapte. Nu au apelat la fonduri europene şi nici la credite bancare. Doar leasingul tractorului Deutz Fahr, deocamdată. Oricum, au de gând să se întindă doar atât cât le permite plapuma. Soţii Filip sunt localnici. Au renunţat la joburile de la Bucureşti şi au revenit în sat. Aici se simt în largul lor. Sunt doi gospodari tineri şi cu mintea deschisă. Andrei Filip este acum primar al comunei Moara Vlăsiei şi este foarte apreciat de săteni. Este deja la al doilea mandat. Felicia Filip a fost consilier juridic în Ministerul Muncii şi acum conduce ferma. Au doi copii frumoşi. O fată şi un băieţel. Din păcate, nu am cunoscut-o pe cea care a dat numele fermei, dar am făcut cunoştinţă cu mai tânărul ei frate, care se simţea în largul său în fermă. Cum s-ar spune, viitorul sună bine la  „Ferma Ancuţei“.

Tudor CALOTESCU