“Ferma Căţean“, orientată spre calitate şi păstrarea tradiţiilor

George Căţean este un tânăr crescător de animale care împreună cu cei doi fraţi ai săi a reuşit să ducă mai departe tradiţia oieritului şi, chiar mai mult, să pună bazele unei afaceri în care primează calitatea produselor rezultate din fermă, obţinute prin procedee moştenite de la strămoşi.

Munca lor este apreciată pe plan local, deţin un magazin în oraşul Braşov, unde întotdeauna este plin de clienţi, au pătruns pe piaţa unui supermarket şi au diverse colaborări cu restaurante şi magazine cu specific tradiţional. Pentru ei însă aceste realizări nu sunt suficiente şi au început deja demersurile pentru a obţine recunoaştere şi la nivel european. Brânza de burduf din Ţara Bârsei este produsul pentru care solicită denumirii de indicaţie geografică protejată (IGP). „Acesta este arealul în care noi producem. Am finalizat dosarul privind schema de calitate pentru indicaţie geografică protejată, pe care trebuie să-l depunem la Ministerul Agriculturii, după care urmează o perioadă de contestare. Cred că în doi ani vom obţine atestarea de produs cu indicaţie geografică protejată pentru brânza de burduf din Ţara Bârsei. Vreau să precizez că Polonia, o ţară cu 500 mii de oi, deţine, pe acest segment, patru produse cu denumiri de indicaţie geografică protejată, iar România, cu milioane de oi, nu are nici un produs înregistrat“, a susţinut tânărul fermier. Pentru brânza de burduf pe care fraţii Căţean o produc au primit calificativul de „o stea de aur“ din partea Institutului Internaţional pentru Gust şi Calitate de la Bruxelles, care este echivalentul unei stele Michelin. „Este o realizare valoroasă pentru noi. În România, astfel de distincţii mai sunt deţinute de actori din industria agroalimentară, dar pe partea de brânzeturi tradiţionale cred că suntem primii“, a spus George Căţean.

„La fel ca şi bunicii noştri, procesăm laptele de oaie împreună cu o parte din laptele de vacă în mod tradiţional, în diferite tipuri de brânză românească. Producem nouă tipuri de branză tradiţională românescă atestată: brânza de burduf (ambalată în coajă de brad, piele de oaie sau băşică de porc), telemea de oaie (proaspătă sau maturată 6 luni), caş afumat (din lapte de vacă), urdă dulce, caş proaspăt de oaie, caşcaval de oaie maturat. Pentru a obţine aceste brânzeturi folosim doar lapte crud (nepasteurizat), cheag, sare şi unelte tradiţionale din lemn. Pentru brânza de burduf, utilizăm cheagul natural (de la miel, viţel sau bivol), pe care îl preparăm cu sare în mod tradiţional. De asemenea, facem şi produse din carne de oaie: pastramă afumată, cârnaţi afumaţi sau sloi de oaie. Ferma noastră este integrată. Materia primă este transformată în produse finite şi nu în orice produse, ci în unele atestate tradiţional şi care provin dintr-o zonă cu înaltă valoare naturală, iar în curând vom avea şi un produs cu o schemă de calitate IGP“, a mai adăugat acesta.

Animale din rase autohtone

Ferma Căţean se află în localitatea Rotbav, judeţul Braşov. Cei trei fraţi au început, cu mai mulţi ani în urmă, cu 30 de oi şi o vacă - animale moştenite de la bunici. Acum deţin peste 1.000 de oi, din rasele Ţurcană şi Ţigaie, şi au 80 de vaci din rasa Bălţată Românească. „Tot ce avem noi sunt rase autohtone, pentru că am văzut cazuri când au fost aduse animale din afara ţării, care nu s-au aclimatizat, iar fermierii nu au avut întocmai rezultatele cele mai bune. Avem înscrisă ferma în controlul oficial al producţiei atât la oi, cât şi la vaci. Ne preocupă foarte mult partea de productivitate. Fratele meu, care este medic veterinar, s-a implicat şi am ajuns cu efective de vaci rasa Bălţată Românească să obţinem în jur de 7.000-8.000 litri/lactaţie/vacă. Paştem oile atât pe terenul aflat în proprietate, cât şi pe cel luat în arendă. Deţinem aproape 200 de hectare, din care o parte o cultivăm pentru a ne asigura, în totalitate, baza furajeră. Acest lucru înseamnă eficienţă: să îţi produci materia primă necesară în fermă. Animalele le ducem şi pe păşunea pe care o închiriem de la primăre. O folosim în comun cu alţi cinci organizatori de stâne şi fiecare are delimitat un anumit spaţiu. La noi nu sunt probleme, dar există cazuri unde autorităţile nu înţeleg că subvenţia îi revine celui care utilizează păşunea şi nu aceluia care este proprietar.“

Acces greoi la banii europeni

Pentru a putea moderinza ferma, în anul 2012 au încercat să acceseze fonduri europene. Din cauza faptului că localitatea braşoveană nu se află printre zonele defavorizate, din păcate, fraţii Căţean nu au îndeplinit punctajul necesar pentru a face investiţiile urmărite. Nu se lasă însă bătuţi. Anul acesta sunt convinşi că vor putea beneficia de sprijin financiar nerambursabil şi vor să depună în acest sens două proiecte, unul pentru modernizarea fermei şi celălalt pentru a deschide un cabinet veterinar. Pentru că nu fac rabat de la calitate, vânzările au crescut şi astfel au putut să demareze unele investiţii în fermă. „Nu ne permitem să mai creştem efectivul de animale din lipsă de teren, dar vânzând produsele la un preţ mai mare, în mod justificat, am reuşit să facem din surse proprii investiţii în fermă, în construcţia de grajduri noi, în achiziţii de teren agricol, de utilaje agricole etc.” Întârzierea subvenţiilor i-a influenţat negativ pentru că inputurile cumpărate din timp au un preţ de achiziţie mai avantajos. „Trebuia să le cumpărăm din timp pentru a beneficia de preţuri mai bune. În momentul de faţă (23 martie a.c.) nu avem bugetul necesar pentru înfiinţarea culturilor agricole şi trebuie să aducem bani din alte surse. Pentru 2015 nu am încasat subvenţia nici per cap de animal, nici per suprafaţă. În cadrul fermei, cultivăm porumb siloz, lucernă şi plante de nutreţ.“

Prezenţi în supermarket

Fire ambiţiosă, tânărul fermier, absolvent al Academiei de Ştiinte Economice Bucureşti, are un principiu după care se ghidează în viaţă: „Nu există un lucru pe care să nu poţi să-l faci. Numai să nu vrei. Dacă vrei, poţi orice! Nu se poate - nu există. Nu vreau - există“. În 2013 au reuşit performanţa să pătrundă cu produsele lor în cel mai mare supermarket din oraşul Braşov, respectiv Carrefour. Acum, tot în cadrul aceluiaşi lanţ de magazine, sunt şi în Bucureşti, şi în Ploieşti. În total, brânzeturile familiei Căţean sunt în patru supermarketuri din ţară. Întrebat dacă are succes şi mai ales dacă consumatorii români preferă să cumpere un produs românesc autentic şi de calitate, George Căţean a spus: „Cu toţii am călătorit în străinătate şi în momentul în care eşti în afara ţării, singurul lucru pe care îl cauţi, din punctul meu de vedere, este mâncarea şi gustul de acasă, pe care nu-l găsim nicăieri în Spania, Grecia sau altă ţară. Şi materia primă ar trebui să fie naţională. La nivel de ţară, pe partea de materii prime stăm bine, dar nu şi pe partea de procesare. Există un proiect propus de Guvernul Cioloş pentru a obliga supermarketurile să comercializeze în proporţie de 51% produse româneşti. Ar fi o gură de oxigen pentru noi, producătorii. Lucrez cu Carrefour din 2013, la început am fost prezenţi doar în Braşov, iar acum suntem în patru magazine din ţară. Consider că pe segmentul lactate şi brânzeturi putem să satisfacem cererea de 51%, dar nu ştiu dacă se poate şi pe segmentul de legume-fructe, în special în extrasezon, pentru ca nu există o logistică bine pusă la punct, nu există depozite şi nici clima nu permite cultivarea legumelor în condiţii de profitabilitate pe timp de iarnă. Nu cred că este un trend faptul că am început să căutăm şi să consumăm produse româneşti. Este o întoarcere la ceea ce suntem noi de fapt. Mâncarea vine de la ţară“, a spus fermierul George Căţean.

Ana IONIȚĂ