Ferma de capre, o afacere de viitor

Nu putem nega faptul că ţara noastră trece prin momente grele. Mai ales cei care fac agricultură. De la impozite mărite şi înzecite ca număr, până la vremea care nu este tot timpul prielnică. Totuşi, trecând peste toate greutăţile pe care le întâmpinăm, există, conform specialiştilor, şi afaceri de viitor. Am stat de vorbă cu dl Claudiu Anghelescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Crescătorilor de Capre (ANCC), care ne-a lămurit în ceea ce înseamnă înfiiţarea unei ferme de capre, dar şi productivitatea ei.

---

De ce o fermă de capre şi nu una de oi sau vaci?
Ca să-ţi deschizi o fermă de capre, în primul rând trebuie să fii iubitor de caprine. Laptele de capră este mai bun, în comparaţie cu cel de oaie sau vacă. Furajarea este aceeaşi ca la oi, dar producţia de lapte este mai mare. În ferma de caprine contează foarte mult efectivul acestora. Cu cât numărul caprinelor este mai mare, cu atât producţia este pe măsură. Un fermier care are un efectiv de 50 de capete nu poate aduce profit decât pentru întreţinerea familiei. O fermă nu înseamnă numai creşterea animalelor, trebuie investiţi bani în procesare şi în distribuţie. Profitul fermei vine din procesarea laptelui şi asta depinde de cum se orientează fermierul. Poate să vândă laptele ca atare sau poate să-l proceseze în brânzeturi, kefir sau iaurt. Momentan, la noi se vând mult mai bine produsele procesate, pentru că laptele este greu de vândut din ferme mici. Pentru a avea profit din vânzarea laptelui, noi recomandăm asocierile. Este singura soluţie în momentul de faţă pentru a avea efectiv un profit. Fermele sunt mici, oamenii sunt săraci, nu-şi permit să investească. Doar prin asociere pot ajunge la un randament mai bun, pot face contracte cu magazinele mai mari, chiar cu hypermaketurile.

Ce presupune înfiiţarea unei ferme de capre?
În primul rând, pentru înfiinţarea unei ferme de caprine trebuie o documentare iniţială, pentru că există persoane care nu au avut contact cu acest domeniu. Mulţi ajung într-o fază a proiectului şi nu mai stiu cum să facă. Prima întrebare pe care trebuie să şi-o pună un fermier care vrea să intre într-o asemenea afacere este: câţi bani am disponibili? Niciodată nu trebuie să cheltuieşti toţi banii pe care îi ai pe efectivul de capre. Maximum jumătate din banii pe care îi alocă pentru această fermă merg pentru cumpărarea de capete. Important pentru fermier este şi ce rase de capre vrea să cumpere. Diferenţa de preţ dintre rasele româneşti şi cele străine este considerabilă, dar şi sistemul de creştere este diferit. Dacă noul fermier dispune de un teren, sfatul nostru este să le crească în stabulaţie. Caprele nu aleargă pe câmp, nu consumă energie, doar produc. O diferenţă între caprele româneşti şi cele străine este dată de producţia de lapte. Dacă o capră românească produce 1-2 litri de lapte, o capră dintr-o rasă specializată ajunge la 4-6 litri pe zi, la o furajare corectă. Este mult mai uşoară furajarea în stabulaţie permanentă, pentru că există pe piaţă numeroase firme care produc nutreţuri granulate concentrate. O altă diferenţă între capra românească şi capra străină este la preţ, cea românească costând în jur de 300 de lei, iar cea străină ajungând la 300-400 de euro. Le dau un sfat celor care nu dispun de bani suficienţi, să cumpere capre româneşti şi să facă o ameliorare a rasei. Asociaţia CAPRIROM poate veni în sprijinul crescătorilor prin realizarea de însămânţări artificiale cu material seminal de la rase specializate. Revenind la proiectul noului fermier, următorul pas este adăpostul. Important la capre este ca adăpostul să nu aibă umiditate mare şi să fie aerisit. Trebuie să se ţină cont de bunăstarea animalelor. Sunt norme care prevăd strict modul de construire a unui adăpost, respectarea anumitor puncte ca: ventilaţie, adăpare, uşi/evacuări, locul de furajare, dimensiunea în sine. Sunt cărţi scrise în acest sens, unde este explicat punct cu punct ce trebuie făcut pentru deschiderea unei ferme de capre.

De ce este considerat laptele de capră un elixir?
Sunt foarte multe lucruri datorită cărora laptele de capră este considerat un elixir. În primul rând, compoziţia chimică prevede acizi graşi esenţiali de tip Omega 6, care nu pot fi sintetizaţi de către organism, vitaminele A, B, C, E, dar şi oligoelementele, considerabil mai mare decât la laptele de oaie sau vacă. Laptele de capră este un aliment complet din punct de vedere nutritiv. Asigură unui adult necesarul zilnic de proteine în proporţie de 50% şi necesarul de lipide, calciu şi fosfor în proporţie de 20-30%, la consumul unui litru de lapte pe zi. Din păcate, piaţa noastră nu este pregătită pentru consumul de lapte de capră, deşi, făcând o statistică pe ultimii 10 ani, consumul a crescut. Oamenii nu ştiu că structura laptelui de capră este cea mai aproapiată de structura chimică a laptelui matern. Are foarte multe beneficii sub aspectul nutrienţilor pe care îi contine. În afara faptului că este un aliment complet, el este folosit benefic în diverse afecţiuni, cum ar fi rahitismul la copii, care încă este o problemă la noi. Ar mai fi artritele reumatoide, diabetul de tip 2, anemiile feriprive, osteoporoza, hipertensiunea arterială, diferite afecţiuni neurodegenerative. Contrar laptelui de vacă, laptele de capră este mai uşor asimilat. Grăsimile din laptele de capră se găsesc într-o formă mult mai mică, globulele de grăsime fiind de 5 ori mai mici decât cele din laptele de vacă, ceea ce înlesneşte digestia şi absorbţia nutrienţilor. Foarte important este că laptele de capră poate fi consumat şi de către persoanele care au intoleranţă la lactoză, asta pentru că laptele de capră are o cantitate de lactoză mai redusă decât laptele de vacă. Studiile arată că laptele de capră conţine acizi graşi şi aminoacizi esenţiali care acţionează împreună cu vitamina E şi vitamina A ca antioxidanţi faţă de anumiţi lideri care apar şi care sunt principalii promotori ai modificării celulare, respectiv a cancerului. Atunci, el este indicat nu ca tratament, ci ca prezenţă în alimentaţia umană. El este indicat chiar şi în primul stadiu al cancerului de colon sau mamar, în osteoporoză etc.

În ce domenii poate fi utilizat laptele de capră?
Pe lîngă laptele de capră în sine, acesta poate fi procesat în diverse forme, cum ar fi: brânzeturi, kefir, iaurt, sana, caş etc. În schimb, laptele de capră, având atâţia nutrienţi şi vitamine, poate fi utilizat şi în industria cosmetică, la fabricarea săpunurilor şi a cremelor. Unele centre de cosmetică renumite folosesc zerul din lapte de capră, deoarece conţine anumite principii active similiare cu cele prezente în epiderma umană.

Ce face fermierul cu laptele?
Fermierul are două variante: ori vinde laptele direct, ori îl procesează. În prima variantă, el trebuie să vândă laptele, pentru că procesarea implică altă investiţie, iar la început este dificil să le faci pe toate. Este foarte important să ai un proiect iniţial, pentru că proiectul este cel care dirijează lucrurile şi nu invers. Ca primă investiţie în vânzarea laptelui recomand tonomatele. Este o investiţie mică, de aproximativ 3-6.000 de euro. Acum depinde de bazinul de răcire, că el trebuie să ţină laptele la o temperatură de 4 grade Celsius. Un alt mod de vânzare a laptelui presupune contractarea grădiniţelor sau a spitalelor de TBC. În a doua variantă, la procesare, în primul rând fermierului îi trebuie un spaţiu amenajat conform condiţiilor impuse de DSV. Importantă este achiziţionarea unei instalaţii prevăzute cu filtre, pasteurizator şi bazine de închegat. Aici depinde de produsul pe care vrei să-l obţii. Contează foarte mult şi cantitatea de lapte pe care o are fermierul. De la 50 de capre nu prea are ce să proceseze. De aceea le recomandăm crescătorilor mici să se unească în asociaţii.

La ce trebuie să fie atent fermierul când intră în această afacere?
Momentan, pentru tinerii fermieri este o oportunitate, deoarece Uniunea Europeană şi Guvernul României îi ajută. Ei trebuie să se gândească foarte bine la piaţa de desfacere. Într-o afacere ca acesta contează cel mai mult să ai unde să-ţi vinzi producţia. Foarte imporant este să faci un muls igienic, nu unul manual, să cumperi un utilaj de muls, cel mai ieftin fiind aproximativ 3.000 de lei. Cu acest utilaj, laptele nu mai are contact cu mâna fermierului, chiar dacă este spălată sau nu. Şi cel mai imporant este că mulsul este complet, spre deosebire de cel manual. Golirea glandei mamare este foarte importantă pentru sănătatea animalului.

Ca asociaţie, primiţi ajutor din partea statului?
Ajutor din partea statului nu primim. Noi ajutăm fermierii şi crescătorii de caprine cu sfaturi şi bune practici, indiferent dacă sunt membri sau nu ai asociaţiei noastre. Dacă vor să devină membri ai asociaţiei, taxa de înscriere este de 250 de lei şi este pe viaţă. Dar chiar dacă nu sunt membri, noi îi ajutăm cu mare plăcere. Noi, ca asociaţie, am înfiinţat ferma special pentru ai ajut pe fermieri în ameliorarea raselor de caprine. De asta am făcut şi banca de spermă, unde facem recoltări. Facem şi inseminări artificiale, contra cost. O anomalie pe care noi am întâlnit-o în acest moment este că statul acordă o subvenţie de 41 de lei per cap de caprină pe an. Pentru ca fermierul să primescă acest ajutor din partea statului, trebuie să aibă un efectiv minim de 25 de capete. Dacă are mai puţine, statul nu-l ajută. Problema este că această lege a impozitării vine şi spune că dacă ai între 10 şi 50 de capete vei fi impozitat per cap de animal. Dar fermierul care are între 10 şi 25 de capre nu primeşte acea subvenţie. Cum să-i ceri fermierului impozit când el nu beneficiază de subvenţie?! Asociaţiile de caprine, cum este şi a noastră, au mai multe probleme. De exemplu, se fac importuri în care, din cauza hotărârilor de Guvern, fermierii nu sunt obligaţi să anunţe asociaţiile. La mine, dacă vine fermierul să-mi spună că a facut un import, aflu. Dacă fermierul nu declară ce rasă de capră a importat, nimeni nu ştie ce creşte în acea fermă. Asociaţia trebuie să aibă habar ce rasă este şi ce fond genetic are. Cineva trebuie să garanteze pentru acea calitate. Crescătorul respectiv, dacă nu are studii în domeniu, poate să aibă nişte ţapi din rasa românească carpatină, să monteze cu ei şi să vândă produsul ca rasă din import.

Ce planuri de viitor aveţi?
Ca asociaţie, vrem să ne extindem, să deschidem mai multe filiale în ţară. Tot ca asociaţie, noi căutăm o cale de mijloc în ameliorarea între rasa românească şi rasa străină, să fie bun atât preţul de achiziţie, cât şi producţia în sine, dar să păstrăm un fond genetic al rasei româneşti. Până la urmă, trebuie să ne păstrăm rasa noastră, dar într-un nucleu bun. Făcând un rezumat, producţiile caprinelor asigură o importantă cantitate de lapte şi carne. Şi să nu uităm, ele sunt recunoscute ca fiind produse dietetice, cu conţinut mic de colesterol, dar şi cu proprietăţi miraculoase în tratarea şi ameliorarea unor afecţiuni la om.

Iulian ANDREI