Ferma vegetală administrată de Dan Herţeg- una dintre cele mai de succes din Arad

BOGDAN CONSTANTIN, PR & Communication Specialist Titan Machinery România

Pasionat din copilărie de agricultură, un fermier iscusit din judeţul Arad a reuşit prin multă muncă să dezvolte ceea ce astăzi este una dintre cele mai importante ferme din judeţ. Fiind o persoană deosebit de calculată, adeptă a unei planificări minuţioase, ştie că fiecare bănuţ investit trebuie să genereze profit. 

Echipa de comunicare a Titan Machinery România a ajuns în ferma Agro Raluca, din localitatea Semlac, judeţul Arad, şi a avut onoarea de a discuta pe larg cu domnul Dan Herţeg, cel care administrează această fermă de 3.086 de hectare.

Care este povestea dumneavoastră, domnule Herţeg?

Am 49 de ani. Am început agricultura în urmă cu 17 ani. Nu mi-e ruşine, ba chiar sunt mândru de faptul că am pornit de la două tractoare româneşti, un 450 şi un 650, şi am ajuns astăzi, aşa cum urmează să vedeţi, la o flotă mare de utilaje pe care le deţinem, o parte din ele în leasing, mare parte dintre utilaje plătite. Lucrăm pe trei societăţi. Societatea cea mare este Agro Raluca, înfiinţată în anul 2004. Numele meu este Herţeg Dan Stelian, sunt directorul acestei firme, angajatul soţiei dacă se poate spune aşa. Am şi eu un PFA, iar fiica mea, inginer agronom, un SRL.

Nu e o ruşine să munceşti, cred că este un lucru care înnobilează omul.

Acestă activitate în agribusiness a început atunci când eraţi foarte tânăr. Ce anume v-a atras?

Este o pasiune moştenită din familie. Pe timpul regimului comunist, părinţii mei se ocupau cu cultivarea roşiilor şi a altor legume în solarii. Eu am muncit de mic, de la 10-11 ani mergeam vara în vacanţe la irigat, nu este o ruşine să munceşti, cred că e un lucru care înobilează omul.

Toată această activitate din copilărie şi adolescenţă a dezvoltat în dumneavoastră o pasiune şi aţi ajuns să administraţi una dintre cele mai importante ferme de aici din judeţul Arad. Ce suprafaţă are ferma şi care sunt culturile principale?

Prin cele trei societăţi administrăm 3.086 ha. Avem 1.100 ha de grâu, 1.150 ha de rapiţă, 150 ha de floarea-soarelui şi aproape 700 ha de porumb.

Astăzi nu este nevoie de mulţi operatori, ci de puţini, bine plătiţi şi obligatoriu de calitate

Care au fost primele tractoare din import cu care aţi început să lucraţi. Câte hectare aveaţi atunci şi cum aţi continuat să vă dezvoltaţi?

În anul 2004 am cumpărat de la Târgul Agromalim Arad două tractoare din grupul CNH, două pluguri, apoi într-un an de zile ne-am dezvoltat. În momentul de faţă avem un parc de 10 tractoare. Lucrăm cu şapte operatori, suntem suficienţi, poate chiar prea mulţi. La randamentul pe care îl avem astăzi nu este nevoie de mulţi operatori, ci puţini, bine plătiţi şi obligatoriu de calitate. Am început cu 117 hectare.

Ştiam că sunteţi cei mai tari din piaţă în ceea ce priveşte tractoarele pe şenile

De când a început colaborarea cu Titan Machinery şi care a fost scânteia care a declanşat această colaborare?
​
În 2017 am luat decizia de a cumpăra un tractor de la Titan Machinery, respectiv un tractor articulat pe şenile, un tractor despre care putea să spună oricine că e bun sau că nu e bun, dar am un partener de suferinţă din judeţul Constanţa care din două vorbe m-a convins. Şi-a cumpărat unul în 2016 şi al altul în 2017. Şi îmi spunea că este de necrezut ce poate face acest utilaj şi de aceea am luat decizia de a lua şi al doilea utilaj. Este vorba despre cel mai mare tractor articulat, pe şenile, Case IH Quadtrac 620.

Au fost şi alţi factori care au determinat decizia dumneavoastră în afară de acea discuţie?

Eu discutam cu managerii dumneavoastră zonali, însă niciodată nu ne-am potrivit să cumpărăm utilaje de la Titan. Am luat decizia să achiziţionez acest tractor pentru că ştiam că sunteţi cei mai tari din piaţă în ceea ce priveşte tractoarele pe şenile, la fel cum aţi rămas până acum cei mai buni din piaţă, vizavi de concurenţă, cu peste 25 de ani de experienţă în tractoare şenilate.

Porumbul ne-a salvat şi în 2019, dar şi în acest an, unde am obţinut o producţie medie de 10 tone/ha

Întorcându-ne puţin la partea de vegetal, cum descrieţi anii agricoli dificili care au fost?

Dacă revenim puţin în urmă, 2018 a fost un an normal pentru zona noastră, în care am obţinut 8.519 kg/ha la grâu, 11-12 tone/ ha la porumb, 4 tone şi ceva la hectar la rapiţă. Am intrat în 2019 cu o producţie medie de grâu de 3.020 kg/h. La rapiţă am avut circa 2.700 kg/ha, iar anul acesta la rapiţă am făcut aproape 4.000 kg/ha. Porumbul ne-a salvat şi în 2019, dar şi în acest an în care am obţinut o producţie medie de 10 tone/ha. La grâu, de la semănat şi până pe 26 mai, am avut circa 76 de litri de ploaie. Am primit apoi într-o lună de zile circa 100 de litri de ploaie. Am obţinut undeva între 3.800 şi 4.000 de kg/ha, foarte slab. Sunt adeptul sămânţei din import, folosesc soiuri şi hibrizi de la marii producători străini.

Cum staţi cu forţa de muncă?

Avem şapte oameni care lucrează la noi de foarte mult timp, de 10-15 ani. Unul dintre ei a început cu tatăl meu, în 1993, şi de atunci este la noi. Mai este câte unul care vine la noi, învaţă un an sau doi, câştigă undeva la 10.000 de lei salariu într-o lună bună, apoi pleacă. Dar vin alţii la fel de buni cu care ne descurcăm.

Randamentul la tractoarele şenilate este foarte mare

Cum descrieţi relaţia cu departamentele de service, agricultura de precizie şi piese de schimb de la
Titan Machinery?

Avem o relaţie bună, cu multe îmbunătăţiri, un parteneriat din care am avut de câştigat şi noi, şi ei, deopotrivă. Este loc de mai bine, dar până acum suntem mulţumiţi. Nu am avut probleme de ordin tehnic care au rămas nerezolvate sau întârziate. Totul a fost în regulă.

Cum descrieţi relaţia pe care o aveţi cu reprezentanţii noştri zonali?

O relaţie bună, sănătoasă, firească şi de lungă durată. Pe Vasile Morariu şi pe Adrian Olteanu (nr. manageri de produs Titan Machinery) îi cunosc de 16-17 ani. Pe Cătălina Mitrache (n.r. - manager de zonă Titan Machinery) o cunosc de 7-8 ani, chiar am recomandat unui amic să cumpere utilaje de la Titan Machinery, a cumpărat, omul este mulţumit, lucrurile au decurs şi acolo bine.

În această perioadă am reuşit să irig o suprafaţă de 346 ha

Din punct de vedere tehnic, ce aspecte doriţi să subliniaţi la utilajele Case IH?

Sunt un fermier care apreciază tractoarele pe şenile datorită faptului că aceste tractoare nu compactează solul, au o tracţiune mai bună, puterea motorului se aduce mai bine la nivelul solului. Tractoarele pe roţi, vara, în anii mai secetoşi chiar aveau o problemă. Randamentul la tractoarele şenilate este foarte mare. Printr-o singură trecere poţi face două trei lucrări, consumul de motorină este foarte rezonabil, iar costul de producţie la hectar scade mult. Sunt lucruri în avantajul fermierului foarte mari.

Cum urmăriţi să vă dezvoltaţi? Ce urmează? 

În această perioadă am reuşit să irig o suprafaţă de 346 ha, pe vechea structură de hidranţi, prin proiecte afir, pe reabilitare sisteme de irigaţii şi vrem să extindem suprafaţa irigată. Vreau să investesc în utilaje pentru irigat şi, poate cu timpul, o combină şi încă un tractor. Momentan aşteptăm să vedem ce se decide la Bruxelles, dacă ne plafonează subvenţiile. Sunt mulţi factori, multe elemente, care contribuie la posibilitatea de a ne dezvolta sau a rămâne pe loc.

Cum vă ajută statul să vă dezvoltaţi? Ce lucruri se pot îmbunătăţii?

De ani de zile noi fermierii cerem ca subvenţia pe societăţi comerciale să nu mai fie înregistrată ca venit şi să fie impozitată ca atare. Nu s-a rezolvat încă problema asta. Primim încă de la statul român o subvenţie de 17 euro, iar noi, fermierii mai mari 178-180 de euro. Cu toţii plătim un impozit de 29-30 de euro. Deci primim 17 şi plătim 30. Cred că ar fi timpul ca după atâţia ani să rezolvăm şi problema asta, să intrăm în definiţia adevărată a subvenţiei. 

În toată Europa civilizată, impozitul pe un hectar de teren este de 2 euro

Ce ar trebui să fie subvenţia?

Subvenţia este un ajutor pentru preţurile foarte mici de la noi. Vedem că la noi se vinde un kilogram de grâu cu 55-60 de bani. În Europa, un kilogram de grâu se vinde cu circa 90 de bani. Deci este o diferenţă de 40%. Primim o subvenţie mai mică decât europenii cu 30-40%. Lucrez şi pe raza a două oraşe. Impozitele sunt aproximativ 20 de euro. În toată Europa civilizată, impozitul pe un hectar de teren este de 2 euro. Mi se pare şi acest lucru o problemă de rezolvat. Motorina este subvenţionată la 72 de litri. Sunt ani în care nu putem să ne încadrăm în 70 de litri, pentru că folosind o scarificare de 20-24 de litri, la o trecere cu disc, la un semănat, la fertilizat, recoltat, la transporturi tehnologice şi la tot ce ai foloseşti peste 100 de litri. Cred că ar fi timpul ca după atâţia ani aceste lucruri să se îndrepte.

Cei mici trebuie să facă cooperative ca să se poată dezvolta

Ce recomandări aveţi pentru fermierii din România?

Fermierii mari probabil ca s-au pregătit şi se pregătesc, îşi vor diviza societatea mare în societăţi mai mici. Probabil că vom face între noi grupuri de producători sau cooperative, cei mari. Cei mici, la fel, trebuie să facă cooperative ca să se poată dezvolta. Sunt foarte mici, iar la nivel de inputuri nu au putere de negociere la vânzare de produse şi acolo pierd foarte mult. Dacă s-ar asocia, cred că ar avea o soartă mai bună, ar face nişte silozuri, sunt bani europeni, sunt variante pentru ei, noi ăştia mari nici bani europeni pe proiecte nu prea putem accesa. Sperăm ca la următorul exerciţiu financiar 2021-2027 să avem şi noi acces la bani europeni. Până acum nu am avut, fiind societăţi mai mari eram depunctate. Cei mai mici aveau puncte bonus, dar nu aveau săracii finanţare de la bănci, pentru că nu-i finanţa nimeni, că nu aveau cu ce gira, şi aşa s-au pierdut şi bani europeni.