Fermele verticale, viitorul în sectorul horticol?

​Serele verticale, care au la bază sistemul de cultură hidroponic, culturile fără sol, trezesc din ce în ce mai mult interes din partea marilor investitori, fie europeni, fie de peste Ocean. Suprafața redusă pe care o ocupă și productivitatea foarte mare pe unitatea de suprafață sunt principalele motive pentru care acest mod de cultură a verdețurilor (deocamdată) a cucerit Occidentul. Trendul este în continuă creștere de mai mulți ani.

21 milioane lire sterline investite în ferme verticale
Vertical Future este o companie londoneză de cercetare și tehnologie pentru ferme verticale. Anul acesta și-a propus să investească nu mai puțin de 21 milioane de lire sterline (bani proveninți de la câțiva mari investitori) în proiecte de construcție și dotare a serelor verticale, atât pe plan local, cât și în Italia sau chiar Singapore.  Planul celor de la Vertical Future este să ridice 20.000-30.000 de metri pătrați de spații de producție, prioritar în Marea Britanie, conform declarațiilor lui Jamie Burrows, cofondator și CEO . Nu doar numărul proiectelor este în creștere. Se lucrează intens la rețete de cultivare a diferitelor specii, cu focus la momentul acesta pe cultura căpșunului, fructe cu mare cerere pe piața britanică. Compania nu-și propune să fie un ”cultivator”, ci mai degrabă un furnizor de tehnologie. Nici investițiile în ceea ce înseamnă marketing nu sunt prea mari, dar au triplat fondurile alocate departamentului de cercetare-dezvoltare, precum și IT. „Toată lumea poate beneficia de date, deoarece producătorul nu are proprietatea exclusivă asupra parametrilor măsurați.” Cei de la Vertical Future au început în 2016 când au construit o mică fermă verticală în zona de sud-est a Londrei unde cultivau miniplante și livrau către sectorul HoReCa și gospodării. De atunci s-au extins și au devenit o companie de hytech în domeniul producției de sere urbane pe înălțime. La momentul acesta se mândresc cu 6 ferme, granturi de 2 milioane de lire investite în Marea Britanie doar anul trecut și încă 20 de proiecte în lucru în Regat, Italia, Belgia, Franța și sudestul Asiei.

​Conform unui articol publicat în ianuarie de sustainfi.com, în care se arată  ce este cultura în ferme verticale și cum poti investi sau cumpăra direct astfel de sisteme, numai în 2020, s-au investit peste 900 de milioane de dolari în startup-uri de cultură în sere verticale, dublu față de 2019. Există deja peste 2.300 de ferme hidroponice în SUA, deși ele reprezintă un procent mic din piața produselor proaspete.
 
Mari investitori care spijină industria serelor pe înălțime
”Potrivit Centrului pentru Diversitate Biologică, «sectorul transporturilor din SUA este responsabil pentru aproximativ o treime din emisiile dăunătoare climei, la nivelul țării«. O parte a acestuia implică transportul de produse proaspete de la ferme către orașe. În plus, Națiunile Unite raportează că, până în 2050, se așteaptă ca 68% din populația lumii să locuiască în zone urbane, ceea ce înseamnă că mai mulți oameni la distanță de fermele tradiționale - și mai multe camioane de marfă pe drum pentru a obține produse proaspete. Fermele verticale ar putea prezenta încă o soluție prin limitarea nevoii de transport. Cultivatorii pot construi aceste ferme în zonele urbane sau pot transforma clădirile existente în facilități agricole, ceea ce oferă rezidenților acces ușor la alimente și îi ajută să-și limiteze propriile amprente de carbon” se arată într-un alt material recent al askmoney.com. Dar, spune același articol, ”toate investițiile vin cu diferite niveluri de risc, iar tehnologiile emergente, cum ar fi agricultura verticală, tind să fie mai riscante, deoarece impactul și longevitatea lor nu sunt încă clare. Cu toate acestea, tehnologia agriculturii verticale a atras deja atenția investitorilor de capital privat, cum ar fi Google Ventures, care a investit 90 de milioane de dolari în compania Bowery Farming; IKEA, care s-a angajat să investească 115 milioane de dolari în startup-ul pentru agricultură de interior AeroFarms; și Softbank a investit 200 de milioane de dolari în Plenty, o companie de agricultură verticală care utilizează, de asemenea, inteligența artificială pentru a gestiona culturile din sere. Potrivit Forbes, „piața tehnologiei agricole de interior a fost evaluată la 23,75 miliarde de dolari în 2016 și s-a estimat că va ajunge la 40,25 miliarde de dolari până în 2022.
 
Infarm, un start-up European de 1 miliard de dolari
Cei de la cnbc.com prezintă o altă mare companie olandeză specializată în sere verticale - Infarm, care a fost evaluată la peste  1 miliard de dolari, într-o nouă rundă de finanțare de 200 de milioane de dolari. Se pare că este primul start-up european în domeniul serelor verticale care atinge această performanță. În prezent, compania are în portofoliu 75 de specii de ierburi, salate și verdeață cu frunze, dar ambiția lor este ca în cele din urmă să crească și mai multe specii din coșul de fructe și legume și să vândă alimente premium la prețuri accesibile tuturor. Anul viitor intenționează să-și extindă portofoliul cu 40 de culturi noi, inclusiv ciuperci, roșii cherry, mazăre și căpșuni. Fermele verticale ale Infarm sunt găzduite în „centre de creștere”, care au aproximativ 110.000 de metri pătrați de spațiu de cultură. Compania construiește, de asemenea, unități agricole mai mici pentru magazine alimentare. În prezent, operează peste 17 centre de creștere și peste 1.400 de ferme în magazine pentru 30 de retaileri din întreaga lume. Infarm a declarat că va folosi capitalul pentru a extinde implementarea fermelor sale verticale în SUA, Canada, Japonia și Europa și pentru a intra pe noi piețe din Asia-Pacific și Orientul Mijlociu. Investitorii din cea mai recentă rundă de finanțare au inclus mai multe mari companii, precum și Qatar Investment Authority, care va sprijini extinderea firmei în țările din Orientul Mijlociu. Infarm intenționează să deschidă un centru de creștere în Qatar în 2023.
Deși au multe avantaje, criticii fermelor verticale spun că investitorii se luptă să obțină profit, folosesc prea multă energie și pot fi costisitoare de manageriat . De asemenea, pot produce poluare luminoasă și alte forme de poluare.
 
Roxana Drăghici