„Fermieri, uniți-vă!”

​Acesta este îndemnul lui Gabriel Stanciu, președintele cooperativei Braicoop – o organizație care reunește 52 de fermieri ce lucrează o suprafață agricolă însemnată, din care nu lipsesc loturile semincere. 

​Asocierea fermierilor aduce o serie de beneficii, pornind de la demararea unor investiții mai mari, de anvergură, accesarea de fonduri europene și până la o putere de negociere mai mare cu furnizorii de inputuri și comercianții de cereale.
„În urmă cu circa 12 ani, împreună cu un grup de fermieri din județul Brăila, am decis să înființăm o cooperativă cu numele Braicoop, care în timp a evoluat, iar membrii ei au ajuns să cultive o suprafață de aproximativ 14.000 hectare, din care 5.500 hectare sunt destinate pentru producerea de sămânță. La nivelul cooperativei aproximativ 75% din suprafață este irigată.
Am depus pe măsura AFIR DR - 22 un proiect în valoare de 7 milioane de euro pentru construirea de spații de stocare cu o capacitate de 20.000 de tone și o linie de condiționare cereale prin care să creștem gradul de calitate al cerealelor produse de noi.
Această investiție este gândită pentru stocarea producției agricole pe termen scurt, mediu și lung.
Din evoluția burselor și a pieței cerealelor am învățat că nu trebuie să vinzi toată producția o dată, așa că o vom comercializa în fracții, pe contracte futures, la recoltare și din stoc. Totodată, această capacitate de stocare ne va ajuta foarte mult să ne eficientizăm procesul de recoltare și partea de logistică pentru că vom aduce cerealele în depozitul nostru în momentul recoltării astfel încât nu vom mai pierde timp cu așteptatul mijloacelor de transport, apariția anumitor condiții de comercializare sau a altor factori care pot influența valorificarea.
O investiție de o astfel de anvergură o vedem amortizată în 15 ani, partea noastră de cofinanțare fiind de 3,5 milioane de euro”, a afirmat Gabriel Stanciu, președintele cooperativei Braicoop.
În opinia sa investițiile în construcția de depozite sunt necesare având în vedere instabilitatea de pe piața cerealelor. Fermierul consideră că în maximum 3 ani comerțul cu cereale se va stabiliza și activitatea de stocare va crea plusvaloare.
 
Infrastructură de irigații neperformantă
Fermierul brăilean își desfășoară activitatea agricolă în comuna Viziru, iar ferma o administrează împreună cu frații săi.
„Lucrăm o suprafață de 1.150 hectare, din care aproximativ 70% este destinată producerii de semințe. La nivelul fermei, 98% din suprafață este irigată. Brăila este județul din România care are cea mai mare suprafață amenajată pentru irigații însă există multe proiecte care au fost începute și nu au fost finalizate s-au au fost demarate dar nu și-au arătat pe deplin valoarea din lipsa incoerenței decidenților. Am putea avea o infrastructură de irigații bine pusă la punct dacă s-ar face de la A la Z și astfel investițiile să își arate valoarea. Din păcate, se aduc îmbunătățiri ici colo în ideea de a „mulțumi” pe toată lumea, dar așa nu vom crea niciodată plus valoare”, susține președintele cooperativei.
Referitor la energia electrică folosită pentru irigații, Gabriel Stanciu a declarat că există posibilitatea ca Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) să acceseze fonduri alocate de Ministerul Energiei pentru achiziția de panouri fotovoltaice.
„Din discuțiile cu reprezentanții Ministerului Agriculturii am înțeles că Ministerul Energiei va subvenționa instalarea de panouri fotovoltaice astfel încât OUAI-le să devină, în diferite proporții, independente energetic. Este o măsură fezabilă pentru că panourile fotovoltaice ce se folosesc acum în ferme sunt de capacități mici - fiind scumpe și costurile prea mari pentru fermieri.”
Referitor la situația din câmp fermierul a spus: „În toamnă am fost nevoit să fac udări de răsărire, inclusiv pentru măsura GAEC 7, introdusă de CE și care ne permite să facem monocultură de porumb mai mult de 2 ani dacă venim cu o cultură succesivă. Noi am semănat mazăre, dar din cauza condițiilor meteo nefavorabile am fost nevoiți să o irigăm. Din această cultură nu o să scoatem nimic pentru ca ea a murit peste iarnă; exista obligativitatea de a fi în cultură 6 săptămâni. Am făcut cheltuieli foarte mari pentru nimic.
În cadrul exploatației producem sămânță de porumb, soia, grâu și floarea-soarelui. Toate culturile semincere sunt profitabile deoarece îți asigură un venit suplimentar cu aproximativ 25% mai mare comparativ cu cel de la culturile comerciale. În momentul de față culturile arată bine și promit recolte pe măsură.”
 
O poziție mai bună în piață
În relația cu traderii, cooperativele au avantajul comercializării unor volume mai mari și implicit obținerea de prețuri mai bune.
La ediția din acest an a evenimentului Summit Agro Trade, fermierul a afirmat că la valorificarea producției aplică o strategie: „Sunăm periodic 10 – 15 traderi pentru a afla niveluri de preț și condiții de bază la livrare. De asemenea, ne interesăm și la procesatori (mori, unități de panificație) pentru a vinde producția.
Datorită faptului că suntem o cooperativă, negociem mai bine. Pentru fermierii mici și mijlocii am un sfat ca să le fie mai bine: uniți-vă!”
Gabriel Stanciu este și președintele noii cooperative de grad III numită Cooperativa Vegetal România Integrat. Aceasta este formată exclusiv din cooperative agricole de grad II și reprezintă cel mai înalt grad de asociere economică modernă.
Misiunea organizației este să promoveze interesele economice ale membrilor săi, să asigure trasabilitatea producției agricole, calitatea constantă și dezvoltarea durabilă a cooperativelor membre și a fermierilor care fac parte din această formațiune.
„Vrem să demonstrăm că împreună vom deveni mai puternici.
Organizația este formată din 28 de cooperative la nivel național. Acțiunile noastre se vor vedea în dezvoltarea fermelor pe care le administrăm”, a susținut în final Gabriel Stanciu.
 
Ana Ioniță