Fermierii așteaptă cu interes utilizarea biotehnologiilor moderne

​Se împlinește aproape un an de când Comisia Europeană a înaintat Consiliului și Parlamentului European propunerea de a reglementa la nivelul Uniunii Europene situația plantelor obținute prin Noile Tehnici Genomice (NGT) și produsele derivate obținute din acestea. 

​La începutul anului 2024 Parlamentul European și-a exprimat sprijinul pentru propunerea CE de revizuire a reglementărilor privind NGT-urile, urmând ca în perioada următoare să aibă loc negocieri cu statele membre ale UE pentru a decide forma finală a legii.
Procesul se va desfășura însă lent deoarece subiectul în sine este unul „sensibil” și neînțeles pe deplin de consumatorii europeni, care devin circumspecți atunci când se discută despre intervenții la nivelul genomului – atitudine rezultată și ca urmare a lipsei unor mesaje clare venite din partea mediului științific.
Așadar vor fi mai mult discuții politice, mai puțin științifice, cu toate că reprezentanții din domeniul cercetării vor ca vocea lor să fie mai bine auzită în acest proces, în comparație cu cel privitor la Organismele Modificate Genetic (OMG).
De asemenea, definiția plantelor obținute prin noile tehnici genetice vine să „îndulcească” opinia publică și se evită folosirea unor cuvinte precum „modificare genetică” pentru a crește gradul de acceptare în rândul consumatorilor europeni. Mulți cercetători sunt încurajați să iasă din „bolul lor de sticlă” și să vorbească despre acest subiect într-un limbaj mai simplu și de înțeles pentru publicul larg. 
 
Actualmente toate plantele obținute prin NGT se află sub incidența legislației privind organismele modificate genetic, adică acele organisme care au suferit transfer de gene de la plante sau animale care în mod natural nu se pot încrucișa între ele.
Cu ajutorul noilor tehnici de ameliorare intervenția asupra ADN-lui unui organism se poate face fără transfer de gene de la alte specii, spre deosebire de tehnicile transgenice.
Totodată, noile tehnici genomice sunt extrem de precise și permit editarea genomului în funcție de însușirile urmărite. Din perspectiva agricultorilor, plantele obținute prin aceste metode pot fi mai tolerante la factorii de stres, mai rezistente la atacul de boli și dăunători, mai productive etc. Din cea a consumatorilor, din plantele obținute prin NGT pot rezulta produse de o calitate nutrițională superioară, în cantități satisfăcătoare și la prețuri accesibile.
 
Propunerea CE prevede clasificarea plantelor obținute prin NGT astfel încât să existe două categorii distincte: plante NGT 1 (plante considerate echivalente cu plante convenționale); plante NGT 2 (plante care nu sunt echivalente cu cele convenționale)
„Bătălia” se va da pentru scoaterea plantelor din categoria 1 de sub incidența legislației privind OMG-urile (plante modificate genetic) și pentru un proces mai simplu de reglementare, în timp ce plantele NGT 2 vor trebui să se supună unor norme mai stricte.
Dezbateri „aprinse” vor fi pe teme precum etichetarea, limitarea numărului de modificări aduse la nivelul genomului plantei, interdicția utilizării plantelor obținute prin NGT în agricultura ecologică, interzicerea brevetelor etc. 
La cea de-a VII-a ediție a conferinței dedicată biotehnologiilor agricole organizată de Alianța Industriei Semințelor din România (AISR), Petra Jorasch - reprezentat al Euroseeds a estimat că pe piața europeană primele produse obținute cu ajutorul noilor tehnici genomice le vom vedea prin 2029 – 2030.
 
În Marea Britanie lucrurile sunt avansate
Așadar, procesul de reglementare în UE va fi de durată, însă nu același lucru se întâmplă în Marea Britanie care, după Brexit, a grăbit pașii astfel încât până la sfârșitul acestui an să poată implementa legislația în domeniul NGT, cu aplicabilitate nu doar în domeniul agricol, ci și în cel zootehnic.
Modul în care s-au mișcat autoritățile britanice este destul de elocvent, iar comunicarea a fost un punct central, după cum a afirmat Eduard Barker, șef politici afaceri externe al Confederației Industriilor Agricole (AIC) din UK, invitat la conferința AISR.
S-au înființat grupuri de lucru cu experți, fermieri, procesatori, au fost implicați toți actorii de pe filieră și s-a transmis publicului larg un mesaj coerent. În Marea Britanie se folosește termenul de „plante obținute prin ameliorarea de precizie” și legislația nu prevede o etichetare specială pentru semințele acestor plante sau produsele derivate din acestea.
Cristina Cionga, director adjunct Forumul APPR, a declarat: „Ca organizație de fermieri am făcut o serie de demersuri în sprijinul acestor tehnologii pe care le considerăm o soluție la provocările cu care ne confruntăm.
Vedem anii de secetă, provocările în controlul bolilor si dăunătorilor, restricțiile politicii agricole comune (PAC) care ne cere să fim din ce în ce mai sustenabili.
Dar care sunt soluțiile?
Tot timpul ne-am uitat la tehnicile genomice de ameliorare ca la o variantă științifică, extrem de precisă, în care tehnologii sustenabile vor ajunge în mâinile producătorilor agricoli și totuși această propunere a Comisiei Europene este mai mult decât dezamăgitoare.
În primul rând pentru gradul mare de politicianism, necesitatea etichetării - ceea ce implică costuri mari de-a lungul filierei produsului iar faptul că este permis un număr limitat de intervenții la nivelul genomului exclude din start ameliorarea unor culturi de mare interes pentru Europa.”
 
Viitorul agriculturii nu poate fi conceput în lipsa rezultatelor obținute prin ameliorarea genetică, cu atât mai mult cu cât provocările de mâine vor fi din ce în ce mai mari având în vedere disponibilitatea redusă a terenurilor agricole, capacitatea limitată de producție a solurilor, provocările climatice și legislative, necesitatea asigurării hranei pentru o populație în creștere șmdp.
 
Ana Ioniță