Fermierii români consideră că tehnologiile „smart” le ușurează activitatea agricolă

​Pe 31 martie a.c, la invitația APPR, am asistat la webinarul online organizat de Demeter, în asociere cu SVG Ventures/THRIVE, intitulat „The Farmer's Voice: Discussing Drivers and Barriers to Technology Adoption”.
La eveniment s-a discutat despre gradul de adoptare a tehnologiilor „inteligente” în rândul agricultorilor din diverse regiuni ale globului, precum și despre obstacolele și beneficiile care decurg din utilizarea acestora.

​În cadrul proiectului au participat la sondaj 484 de fermieri, din 12 țări de pe două continente: Europa și Africa de Sud. Fermierii români au participat la acest studiu într-o pondere de 16,12%, după Irlanda, care a avut o contribuție la sondaj de 19,83%.
Analiza a luat în considerare mai multe aspecte, precum: sexul, vârsta, educația, sectorul de activitate și dimensiunea fermelor.
Potrivit datelor prezentate, 57% dintre respondenți au pregătire universitară în domeniul agricol, 232 activează în sectorul bovin, 189 în cultura mare, 129 în legumicultură, 121 în pomicultură, 98 în sectorul laptelui și 58 în creșterea oilor. Nu a fost neglijat nici sectorul forestier - 48 dintre intervievați făcând parte din această ramură.
În privința dimensiunii fermelor, cei mai mulți dintre agricultorii participanți la studiu, respectiv 133, exploatează suprafețe de peste 200 ha, 84 de fermieri lucrează între 20 și 49,9 ha, 79 de respondenți au între 50 și 99,9 ha, 67 au mai puțin de 5 ha, iar 63 de agricultori lucrează între 5 și 19,9 ha.
Referitor la principalele beneficii ce rezultă din utilizarea tehnologiilor de precizie în agricultură, fermierii au enumerat următoarele: ușurarea muncii în fermă, creșterea profitabilității, asigurarea informațiilor pentru un management mai bun al fermei și reducerea impactului negativ asupra mediului înconjurător.
De cealaltă parte, cele mai importante bariere identificate de către fermieri au fost costul ridicat, lipsa beneficiilor climatice, a îmbunătățirii activității din fermă și a productivității.
 
Fermierii români, cca 100, au participat la sondaj pentru a-și exprima opiniile legate de avantajele și obstacolele în calea adoptării pe scară largă a agriculturii de precizie.
Datele arată următoarele: 2/3 folosesc deja tehnologii „smart” în activitatea agricolă (cel mai ridicat procent per respondent); 28% intenționează să achiziționeze astfel de instrumente în viitor; consideră că aceste tehnologii le ușurează munca, crește profitabilitatea și productivitatea. Agricultorii autohtoni nu consideră că le complică activitatea. Fermierii intervievați dețin ferme de dimensiuni mari (peste 200 ha), iar conectivitatea la internet în România este ridicată (8/10).
 
Norvegia: 22% dintre respondenți se îndoiesc că vor folosi în viitor instrumente digitale, de precizie, în fermă. Principalele dezavantaje amintite au fost costul ridicat și nevoia de a avea anumite aptitudini pentru a folosi aceste tehnologii.
Africa de Sud: doar 1 din 5 folosesc astfel de instrumente, în schimb 50% dintre intervievați consideră că vor folosi în viitor. Principala preocupare este lipsa de conectivitate la internet (4,5 din 10), urmată de costurile ridicate ale acestor tehnologii.
Italia: 39% folosesc tehnologii „inteligente” în agricultură, 47% intenționează să utilizeze în viitor. Necesitatea obținerii unor aptitudini și costul ridicat sunt principalele obstacole în adoptarea tehnologiilor digitale. In decizia de achiziție se ia în considerare, în principal, utilitatea instrumentelor.
 
Norvegia, Irlanda și Grecia văd cele mai multe bariere în procesul de adoptare a tehnologiilor „inteligente”.
Serbia, Georgia și Germania au o opinie mai pozitivă - sunt puternic de acord că simplifică munca, crește profitabilitatea și producția.
Fermierii greci sunt cei mi-a îngrijorați cu privire la lipsa suportului educațional și de instruire.
18% dintre fermierii din sectorul laptelui afirmă ca nu vor folosi astfel de instrumente, iar printre principalele motive enunțate au fost prețul și securitatea datelor. Totodată, consideră că furnizorii de tehnologii „smart” rareori colaborează cu ei pentru a le ușura activitatea.
Pe de altă parte, 60% dintre fermierii din cultura mare folosesc astfel de instrumente și cca 30% dintre aceștia afirmă că vor folosi în viitor. Principalul avantaj enunțat a fost furnizarea de informații folositoare. Principalele bariere în adoptarea tehnologiilor de precizie în agricolă au fost costul ridicat și dificultatea în operare.
În rândul crescătorilor de animale, 45% dintre aceștia folosesc astfel de instrumente, iar 35% plănuiesc să le utilizeze. Preocupările lor vizează utilitatea și flexibilitatea produselor, precum și lipsa colaborării cu furnizorii de tehnologii de precizie.
 
În esență, studiul arată că fermierii din cultura mare au o percepție scăzută asupra barierelor ce stau în calea adoptării tehnologiilor „Smart”, în schimb crescătorii de bovine percep obstacolele mai mult decât ceilalți fermieri.
Respondenții din alte sectoare, precum apicol sau forestier, au o percepție negativă asupra instruirii și suportului acordat de furnizori.
 
Concluziile sondajului arată că cei care nu folosesc tehnologii inteligente în activitatea agricolă consideră că sunt multe bariere în adoptarea acestora și că nu se văd beneficiile. În afara Europei, conectivitatea slabă la internet reprezintă un obstacol în folosirea tehnologiilor de precizie, însă o creștere a conectivității ar duce la o percepție mai bună a adoptării.
O altă concluzie a studiului este aceea că fermele mari au o rată crescută de adoptare.
Totodată, fermierii consideră că furnizorii trebuie să ofere instruire și o bună colaborare cu beneficiarii.
 
Ana Ioniță