Fermierii trebuie să exploateze toate oportunitățile pentru a deveni mai puternici

​Acesta a fost îndemnul europarlamentarului Carmen Avram, exprimat în cadrul întâlnirii anuale a producătorilor de porumb din România. Domnia sa a adus în discuție politica agricolă comună, planul național strategic și strategiile europene care vor influența domeniul agricol. Totodată, a subliniat importanța accesării tuturor fondurilor destinate acestui sector și folosirea diferitelor directive cu scopul de a întări poziția fermierilor în economia europeană.

​„Despre agricultura momentului se pot spune multe lucruri: că este prea verde; ca este prea puțin verde; că se va schimba radical din prisma strategiilor „Green Deal” și „Farm to Fork” etc. Este o listă lungă de adjective care se poate atașa agriculturii noastre, însă ceea ce am constatat eu cu regret este că agricultura în sine ne spune din ce în ce mai puține despre ea însăși și a ajuns să fie definită în ultima vreme mai mult prin prisma altora, a retailerilor, a asociațiilor de mediu, a ONG-lor, a mediului de lobby, a oamenilor implicați în decizii, și asta ne-a adus în situația de astăzi în care toată lumea vrea mai mult de la agricultură, dar puțini țin cont de ceea ce a făcut agricultura deja. Oamenii din agricultură, obișnuiți cu pământul și cu grijile vorbesc mai puțin public, astfel că la omul de rând ajung mai degrabă mesajele negative, criticile, așteptările ambițioase, fără să audă de munca grea de care este nevoie de realizările fermierilor, de modul în care au reușit să asigure hrana întregului continent atunci în primul an de pandemie când totul era închis, despre cum vă zbateți azi să țineți prețurile sub control, cu explozia prețurilor la energie, despre câte condiții și standarde trebuie să respecte pentru a primi subvenția, iar produsele lor sa ajungă la raft.
Pentru consumatori mâncarea este un dat, iar pentru bugetul european o corvoadă - sau cel puțin așa pare având în vedere rapiditatea cu care se înăspresc condițiile și standardele. Situația se poate schimba astfel încât fermierii sa își recapete imaginea, forța și locul pe care îl merită în economia românească și în cea europeană. Cum se poate face asta? Prin unele instrumente aflate in Politica Agricolă Comună, dar și prin unele găsite în afara PAC și care pot reprezenta oportunități de creștere.”
 
Directiva privind practicile comerciale neloiale - importantă pentru fermieri
Avram a adus în discuție vulnerabilitatea fermierului în lanțul agroalimentar și faptul că aceasta s-a accentuat în condițiile actuale când 30% dintre fabricile europene de îngrășăminte s-au închis sau și-au oprit temporar activitatea, când prețurile la inputuri și energie au explodat sau producătorii de utilaje agricole din Europa sunt în pană de piese și componente.
„Cred că putem să ne uităm cu optimism, de exemplu, la directiva privind practicile comerciale neloiale. Dacă vom ști să o folosim și nu vom permite sub nicio formă ocolirea sau interpretarea ei, această directivă va fi un instrument foarte puternic prin care fermierii se vor întări. Ea va echilibra raportul de forțe în relația cu retailerii, care astăzi, din păcate, este defavorabilă. Trebuie să conștientizăm valoarea acestui instrument și îi sfătuiesc pe fermieri să îl folosească.”
 
Consumatorii cer calitate
„O altă soluție ne este oferită de cel mai recent eurobarometru, care ne spune că cetățenii sunt tot mai interesați de calitatea produselor, de proveniența lor, de bunăstarea animalelor, etc. Nu este deloc întâmplătoare strategia CE de a pune accent pe aceste dorințe ale consumatorilor europeni. De ce nu s-ar urca agricultura noastră pe acest val determinat de voința consumatorilor? De ce să nu le spunem consumatorilor acestei țări că ei pot avea pe masă, chiar acum, această hrană pentru care CE a trebuit să facă strategii: hrană sănătoasă, curată, etică, cu proveniența clară, produsă local. Fermierii au ocazia să își vândă marfa după cele mai noi sloganuri: lanț scurt, sustenabilitate, produs sub schema de calitate, etc. Au la dispoziție și bani în PAC pentru consultanță și promovare. Îi vor ajuta să ajungă mai repede la oameni și implicit să crească. Dacă veți promova mai bine, prin campanii de promovare și conștientizare, rolul pe care îl are agricultura, care nu se rezumă doar la a furniza mâncare, atunci oamenii ar realiza că acel produs de calitate, făcut la nivel local, după cele mai noi cerințe ale Pactului Verde se află chiar lângă ei, la magazinul din apropierea casei.”
 
Va fi permisă cultivarea de plante transgenice?
Pentru a evita o explozie a costurilor de producție, Comisia Europeană analizează siguranța produselor rezultate în urma noilor tehnici de ameliorare. Acest raport este mult așteptat având în vedere viitoarele restricții privind utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor chimice.
„Obiectivele strategiilor „Biodiversitate” și „De la fermă la furculiță” aduc cu ele o mare necunoscută. Cum va arăta agricultura viitorului apropiat în care se vor reduce considerabil utilizarea și cantitățile de pesticide și fertilizatori, precum și antibioticele pentru animale. Ce va face fermierul când va avea mai puține produse de protecție a plantelor și mai mulți dăunători? Ce vom face noi, ceilalți, care astăzi luam hrana ca pe un dat? Vom putea să ne permitem mâncarea din magazine? Da, am ajuns în situația în care să ne punem această întrebare.
Unii estimează că după aplicarea strategiilor, costurile de producție ar putea crește cu până la 400%. Nu știm asta de la CE pentru că ea nu a făcut studii de impact. Dar și aici există oportunități și soluții. CE a terminat recent o analiză asupra noilor tehnici de ameliorare a plantelor și se pregătește să propună un cadru legislativ pentru ele astfel încât să le facă accesibile fermierilor. Nu sunt organisme modificate genetic și asta trebuie comunicat, pentru că există o înțelegere greșită în ceea ce le privește. Aceste tehnici, ni se spune, sunt sigure și eficiente, făcând planta mai rezistentă la factorii externi, asigurând predictibilitate producției chiar și in condiții extreme de climă și dăunători. Mai mult, toate provocările pe care fermierii le au în față ar putea duce la reînvierea unui domeniu colateral care în România este, din păcate, în moarte clinică - cercetarea și inovarea în agricultură.
Ne vom lupta în continuare în PE să obținem un răgaz mai mare pentru România și ținte diferite care să țină cont de cantitatea de substanță activă mai mică folosită la hectar, în comparație cu cea utilizată în țările din vestul Europei, de dăunătorii unici și de faptul că noi încă nu am atins nivelul de subvenție al fermierilor din țările occidentale. Totodată, vom continua să milităm pentru ca UE să impună clauze de reciprocitate, pentru ca importatorii din țările terțe să nu invadeze cu marfa lor țările europene, inclusiv România și să ne sufoce producătorii și piața europeană de alimente.”
 
Planul Național Strategic nu rezolvă toate problemele din agricultură
„Deși PNS este esențial, nu este o cheie universală care să rezolve toate problemele pe care le are agricultura, după cum nici strategiile „Biodiversitate” și „De la fermă la furculiță”. Se lucrează la revizuirea a mai multor legislații care ar putea avea impact asupra sectorului agricol. Se vor revizui regulamentul privind exploatarea terenurilor, legislația privind comercializarea certificatelor verzi, directiva privind energia din surse regenerabile, etc. Toate au o componentă de agricultură. Prin urmare așa cum pericolele nu vin dintr-un singur loc, așa și soluțiile nu trebuie căutate într-un singur loc, adică in PNS. Am enumerat câteva oportunități. Vor fi și altele. Veți fi mai puternici dacă veți exploata toate oportunitățile.”
 
Ana Ioniță