Fertilizarea grâului şi optimizarea costurilor

1/7/2020

În data de 19 iunie a.c., companiile Alcedo şi Vantage România au susţinut o conferinţă online, subiectul fiind fertilizarea culturii de grâu şi beneficiile tehnologiei aplicării ratei variabile de nutrienţi. În cadrul prezentărilor cei doi specialişti au subliniat importanţa efectuării analizelor agrochimice ale solului pentru a obţine informaţii preţioase cu privire la rezerva şi disponibilitatea elementelor minerale din sol, astfel putându-se obţine avantaje economice, agronomice, dar şi ecologice.

entru început, Emilian Tudor, şef laborator de agrochimie Alcedo, a afirmat că analiza solului reprezintă punctul de plecare al oricărui plan de fertilizare. „Solul constituie baza de producţie şi trebuie să ştim clar pe ce ne bazăm atunci când îl cultivăm. Analiza de sol ne indică rezervele de nutrienţi şi disponibilitatea acestora, dar şi limitele în care ne încadrăm, în sensul că putem şti dinainte dacă o cultură poate sau nu să performeze.“

Fertilizarea de bază este veriga tehnologică-cheie deoarece asigură, sub aspect cantitativ, cea mai mare parte a necesarului de nutrienţi. În cazul grâului, lucrarea începe la finalul culturii premergătoare, concomitent cu pregătirea terenului, în această etapă administrându-se cât mai mult din necesarul de fosfor şi potasiu şi o cantitate fracţionată din necesarul de azot - acest macroelement fiind predispus la levigare.

„Foarte mulţi fermieri au obiceiul, din păcate nesănatos, de a administra îngrăşăminte pe perioada iernii, pe solul acoperit de zăpadă sau îngheţat. Probabil îşi imaginează că dacă administrează ureea în timpul iernii ea va deveni disponibilă în primăvară.

În realitate nu se întâmplă aşa, pentru că o dată cu topirea zăpezii ureea hidrolizată va pătrunde în sol şi nu va fi decât parţial disponibilă plantelor.“ Fertilizarea microgranulată starter se efectuează pentru eliminarea încă de la început a riscului apariţiei de carenţe nutriţionale şi pentru a crea condiţii optime de intrare a culturii în iarnă. Prin această lucrare se asigură nutrienţii necesari - în special fosfor, pentru a avea o răsărire rapidă, viguroasă şi uniformă. În privinţa primei fertilizării faziale, specialistul a afirmat că are rolul suplimentării necesarului de nutrienţi, în special azot, cunoscută fiind capacitatea solului de a stoca acest nutrient. La cultura de grâu, prima fertilizare fazială ar trebui să aibă loc primăvara, la plecarea în vegetaţie. „În condiţiile ţării noastre, rezerva de azot în primăvară este foarte mică. Plantele nu pot accesa azot în forme organice, ci doar în forme minerale. Aceste forme minerale ale azotului nu sunt, din păcate, disponibile în climatul nostru în primăvară, indiferent de cât am fertiliza în toamnă.“ Atunci când cultura porneşte primăvara în vegetaţie se definesc elementele de producţie, iar acestea sunt în strânsă legătură cu starea de nutriţie a plantelor de grâu.

Prevenirea fenomenului de „foame a azotului“

Referitor la acest subiect, s-a făcut observaţia că este benefică înfiinţarea unei benzi în care să se semene un număr dublu de plante pe unitatea de suprafaţă pentru a observa în avans ceea ce se va întâmpla în lanul de grâu. „Fenomenul de foame a azotului se instalează când plantele de grâu pornesc în vegetaţie şi au un avânt fantastic deoarece temperaturile ridicate se instalează brusc. În acest moment, creşterea este explozivă şi, dacă nu există suficient azot, se va manifesta acest fenomen ce are impact negativ asupra numărului de fraţi şi spice formate, a numărului de boabe în spic etc. Pentru a preveni acest fenomen în adâncimea parcelei, la o distanţă de minim 20-30 metri faţă de margine, ar fi bine să semănăm o bandă dublă, unde la răsărire va exista un număr dublu de plante pe metrul pătrat şi unde vom observa în avans mai toate lucrurile bune sau rele care urmează să se întâmple în cultura noastră. Dacă vom constata că plantele se îngălbenesc, ştim sigur că avem avans o săptămână - maximum 10 zile în care trebuie să administrăm azot în cultură pentru ca plantele să nu facă foamea azotului. Tot în această bandă dublă putem vedea primele atacuri de boli şi dăunători.“ Cea de-a doua fertilizare fazială este destinată suplimentării necesarului de nutrienţi, în special de azot, şi are loc înainte de pârgă, în funcţie de condiţiile climatice, starea nutriţională a culturii şi dotarea cu maşini. În această etapă se definesc restul elementelor de producţie (MMB, conţinutul de proteine etc.).

Fertilizarea foliară vizează administrarea punctuală a unei cantităţi limitate de nutrienţi cu scopul de a preveni sau corecta anumite carenţe nutriţionale şi de a stimula anumite procese fiziologice, lucrarea putându-se efectua concomitent cu tratamentele fitosanitare. Referitor la biostimulare, această lucrare ajută plantele în momente-cheie sau în condiţii de stres fiziologic (accidente climatice şi tehnologice). Biostimularea se bazează pe administrarea unor substanţe organice (aminoacizi, vitamine, hormoni etc.) cu rol important în fiziologia plantei, lucrarea având un efect foarte vizibil. Cultura de grâu se dezvoltă optim când pH-ul solului este cuprins între 5,5 şi 6,5, dar plasticitatea sa ecologică permite creşterea, chiar şi la valori ale pH de până la 8,5. În cazul grâului, raportul boabe/paie este de 1:1,3. Consumul specific de nutrienţi al grâului per tona de boabe este de 26,5 kg/ha azot; 13,7 kg/ha fosfor şi 16,3 kg/ha potasiu.

„Dacă la o cultură de grâu performantă s-au obţinut 10 tone/ha atunci ştim că aceasta a consumat 265 kg de azot, deşi, probabil, noi am administrat tehnologic 100 sau 150 kg/ha. Doresc să scot în evidenţă că noi putem lua pe datorie de la sol, însă nu la infinit. Acelaşi lucru este valabil şi pentru fosfor şi pentru potasiu“, a afirmat reprezentantul Alcedo.

Tehnologia ratei de aplicare cu normă variabilă

În partea a doua a întâlnirii virtuale a vorbit Florin Mişcodan, director de vânzări Vantage România, iar subiectul abordat a fost tehnologia ratei de aplicare cu normă variabilă (VRA) a îngrăşămintelor chimice. „Ideea este de a aplica cât trebuie, unde şi când trebuie. Nu are rost să irosim nici o resursă, iar această tehnologie creează posibilitatea unei economii reale. În primă fază, putem discuta despre optimizarea costurilor cu îngrăşămintele chimice, creşterea şi uniformizarea randamentelor în solă, recuperarea mai rapidă a investiţiilor prin reducerea costurilor şi îmbunătăţirea stării de fertilitate a solului.“

A fost încă o dată subliniată importanţa efectuării analizelor agrochimice de sol - serviciu pe care compania îl efectuează cu ATV-urile din dotare, echipate cu sonde automate de prelevare. Probele de sol se analizează şi se creează hărţi ale distribuţiei elementelor aflate în sol. Apoi se emit recomandări de fertilizare a solului şi se întocmesc hărţi de aplicare cu rată variabilă a îngrăşămintelor chimice. „Fermierilor care doresc să meargă mai departe cu acurateţea rezultatelor şi a tehnologiei de nutritţe le recomandăm prelevarea în perioada de vegetaţie a probelor de ţesut vegetal.“

În cadrul evenimentului online, a fost prezentat un caz concret dintr-o fermă aflată în judeţul Teleorman. Pe o suprafaţă de aproximativ 100 ha s-a efectuat analiza agrochimică a solului şi s-a constatat o carenţă de fosfor.

S-a efectuat o hartă a distribuţiei fosforului în sol şi s-a hotărât aplicarea sa în rată variabilă. În trei zone din cadrul aceleiaşi sole nu a fost nevoie de aplicarea fosforului, pentru că acolo solul era bine aprovizionat. Aplicând fertilizanţi în doză variabilă, s-a realizat o economie de 23 euro/ha. „Harta obţinută la ferma din Teleorman este una reprezentativă pentru zona de sud a ţării, unde sunt variaţii destul de mari de nutrienţi în sol. Per total, fermierul a făcut o economie de peste 70% în urma aplicării acestei tehnologii. Am ajuns la acest procent pentru că am luat în calcul faptul că înainte de a face analizele de sol fermierul aplică o rată unică de fertilizare de 200 kg/ha DAP. În urma analizelor efectuate, am recomandat aplicarea unei doze unice de 110 kg/ha DAP, însă folosind tehnologia VRA cantitatea aplicată a fost de 58 kg/ha DAP. Este o economie substanţială pe care o poate realiza oricare fermier. În plus, se obţin şi alte economii, spre exemplu de combustibil, iar uzura utilajelor scade. Pentru a aplica această tehnologie este nevoie de un utilaj inteligent care să permită dozarea variabilă. În cazul de faţă s-a folosit o maşină de fertilizat marca Vicon, iar tractorul a fost dotat cu sisteme de ghidare Trimble.

În cadrul aceleiaşi ferme, pe o suprafaţă de aproximativ 35 ha s-a aplicat o rată de fertilizare variabilă cu azot. În acest fel, s-a realizat o economie de 11% (circa 8 euro/ha), faţă de cazul în care s-ar fi folosit doza unică. În total, per hectarul pe care s-a aplicat tehnologia VRA s-a realizat o economie de 30 euro/ha.

Aplicarea acestei tehnologii trebuie văzută ca o investiţie. Ea se poate amortiza chiar din primul an, incluzând costul în echipamente agricole şi analize. Tehnologia ratei de aplicare cu normă variabilă îţi permite, în urma analizelor, să foloseşti ce ai în sol în mod inteligent“, a afirmat Mişcodan.

Ana IONIŢĂ

0 Comments

articole

Fertilizarea grâului şi optimizarea costurilor

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT