La jumătatea lunii ianuarie, Federația Națională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR) a primit vizita delegației organizației de producători de soia din Statele Unite (United Soybean Board). Scopul vizitei a fost discutarea problematicii referitoare la interzicerea cultivării plantelor modificate genetic în statele europene. Partea americană și-a exprimat dorința de a susține demersurile României la Bruxelles prin lobby-ul pe care aceasta îl poate face astfel încât soia MG să poată reintra în circuitul agricol al țării.
Interzicerea cultivării soiei modificate genetic (MG) din anul 2007 a însemnat o pierdere grea pentru agricultorii români. Cultură cu o tehnologie ușoară, bună permergătoare prin aportul de azot lăsat în sol și mai ales profitabilă, soia MG a câștigat imediat inima fermierilor. Pierderea soiei MG a fost ca o lovitură pentru agricultorii autohtoni. Acum, la Uniunea Europeană se dicută despre posibilitatea ca fiecare stat membru să decidă dacă vrea să cultive plante modificate genetic. După cum afirmă dl Viorel Matei, președintele FNPAR, poziția fermierilor români privind cultivarea plantelor trensgenice s-a făcut auzită la Bruxelles. „Federația Națională a Producătorilor Agricoli din România, prin Copa – Cogeca, s-a făcut auzită pentru că acum avem parteneri reali. Impactul pe care îl va avea delegația americană la Copa-Cogeca va fi semnificativ. Țările europene puternice nu au interes să cultive soia modificată genetic pentru că nu au condiții pedoclimatice favorabile acestei culturi, așa cum le are România. Dar pentru că suntem într-o uniune europeană în care toate statele au aceleași drepturi, și România le are și mai ales decizia privind cultivarea plentelor modificate genetic îi aparține. Este pentru prima dată când această decizie ne aparține și astfel totul depinde de noi”, a spus dl Matei.
FNPAR a afirmat că se duce la Bruxelles pentru susținerea, în principal, a două culturi modificate genetic, cea de soia și de porumb. Soia are un rol mai important prin beneficiile pe care aceasta le asigură.
„Este planta care aduce cele mai multe beneficii fermierului și economiei țării. Am ajuns la conculuzia că dacă s-ar cultiva 2 ,2 mil ha de soia și 1,5 mil ha de porumb, am putea asigura circa 40% din consumul de proteină european. Producțiile pe care le obții la soia MG sunt de circa 5 t/ha, în condițiile în care la soia convențională nu poți obține mai mult de 3 t/ha. Cheltuielile cu energia scad cu 30%, iar la îngrășăminte chimice cu 50%. La soia clasică, pentru combaterea buruienilor se aplică 3 – 4 erbicidări, în schimb la cea modificată genetic este suficientă o singură erbicidare”, a afirmat președintele federației.
Despre avantajele cultivării soiei modificate genetic a vorbit și dl Richard Fordyce, directorul Comisiei de Biotehnologie din cadrul United Soybean Board și, nu în ultimul rând, fermier ce exploatează o suprafață de 920 ha în Missouri: „În ferma pe care o administrez utilizez plante modificate genetic încă din anul 1997, iar beneficiile pe care le obțin sunt numeroase. Sunt beneficii aduse mediului înconjurător deoarece cantitatea de erbicide este redusă și consumul de combustibil scăzut. Totodată, prin cultivarea soiei modificate genetic se reduce numărul de treceri cu utilaje pe teren și în acest fel se evită eroziunea solului și pierderea apei din sol. În fiecare an cultivăm soia Round Up Ready și suntem mulțumiți de această cultură. Există fenomenul creșterii rezistenței buruienilor la erbicid, însă această rezistență poate fi controlată prin rotația culturilor. Producția de soia pe care o obținem o folosim la hrana animalelor. Nu există nici un fel de îngrijorare privind consumul de plante modificate genetic. S-a demonstrat prin studii științifice numeroase că soia MG nu are influențe negative asupra sănătății consumatorului”, a afirmat dl Fordyce.
Subiectul privind siguranța alimentară a fost abordat și de dl David Green, director de comunicare din cadrul United Soybean Board, accetuând faptul că de 14 ani de când se consumă plante modificate genetic nu s-a semnalat nici o influență negativă asupra sănătății consumatorului. „În Statele Unite soia este cultivată de 14 ani și nu au fost nici un fel de probleme. De aceea, suprafața cultivată cu această plantă modificată genetic a crescut an de an, ajungând ca acum să ocupe o suprafață de 30 milioane de hectare. În SUA 92% din suprafața cultivată cu soia este modificată genetic”, a afirmat dl Green.
De ce importăm și nu cultivăm?
„Știm bine că România importă peste 70% proteină din culturi modificate genetic. Este normal ca întrebarea pe care o s-o adresăm la Bruxelles, noi ca Federație, este: De ce agricultorii europeni nu pot cultiva ceea ce consumatorul european deja consumă? Delegația americană și-a exprimat dorința în a ne sprijini, prin lobby-ul pe care îl va face pe lângă Bruxelles de a ni se permite să cultivăm ceea ce consumăm deja. Cred că acum, prin Copa-Cogeca, vom avea un răspuns. Este un prim pas, dar unul decisiv. UE va trebui să țină seama de cerința mare de soia pe plan mondial. Marele consumator de soia este China care a depășit cu 10% consumul european. Este o cerință foarte mare pe piața internațională, iar noi trebuie să fim pregătiți, să putem răspunde la această cerere. Europa nu ar mai trebui să fie atât de conservatoare, ea trebuie să asigure creșterea economică care depinde, în mare măsură, de introducerea noilor biotehnologii”, a afirmat dl Matei.
Importanța biotehnologiilor este cu atât mai mare cu cât criza alimentară care se prefigurează poate fi, în opinia dl-ui Matei, evitată prin acceptarea acestora în cultură. „Criza alimentară s-a accentuat în mare parte din cauza faptului că o mare parte din producțiile agricole se folosește în obținerea biocarburanților. Sunt programe europene care favorizează investițiile în obținerea și folosirea de biodiesel și, în aceste condiții, introducerea în cultură a biotehnologiilor nu poate avea decât un impact pozitiv”, a afirmat dl Viorel matei
Cătălin Roșculete, responsabil pe partea de cercetare din cadrul FNPAR a făcut un apel la cercetarea românească de a continua testările în acest domeniu, al plantelor modificate genetic, astfel încât atunci când ele vor fi acceptate în cultură să putem avea culturi transgenice autohtone, create de Instituțiile de profil din țară.. „Trag un semnal pentru cercetarea românească de a nu se opri, cel puțin din testat a acestor plante, la nivel micro, pentru că la un mment dat va trebui să fim pregătiți ca să nu fim nevoiți să importăm la nesfârșit aceste varietăți”, a spus dl Roșculete.
Lipsa de reacție a MADR
În cadrul conferinței de presă, FNPAR a declarat că în demersurile sale la Bruxelles, de a primi acceptul cultivării plantelor modificate genetic, nu au primit sprijin de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și nici de la Ministerul de Mediu. „Am intrat pe o piață dură și nu avem susținere. Cele două ministere nu fac o politică românească”, a afirmat președintele federației.
„În fiecare an pierdem circa 1 milion de euro din cauza interzicerii cultivării soiei modificate genetic. Nu cred că nu ne-ar fi trebuit acești bani la cum arată bugetul Ministerului de Agricultură. Am fi putut fi mari cultivatori de soia, cu o suprafață de peste 450 mii de ha, însă Ministerul Agriculturii nu are nici o reacție, nici o poziție, pentru ca noi să putem cultiva această cultură”, a afirmat dl Roșculete.
Ana MUSTĂȚEA
