FNPAR sustine la Bruxelles introducerea in cultura a soiei MG

La jumătatea lunii ianuarie, Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR) a primit vizita delegaţiei organizaţiei de producători de soia din Statele Unite (United Soybean Board). Scopul vizitei a fost discutarea problematicii referitoare la interzicerea cultivării plantelor modificate genetic în statele europene. Partea americană şi-a exprimat dorinţa de a susţine demersurile României la Bruxelles prin lobby-ul pe care aceasta îl poate face astfel încât soia MG să poată reintra în circuitul agricol al ţării.

---

Interzicerea cultivării soiei modificate genetic (MG) din anul 2007 a însemnat o pierdere grea pentru agricultorii români. Cultură cu o tehnologie uşoară, bună permergătoare prin aportul de azot lăsat în sol şi mai ales profitabilă, soia MG a câştigat imediat inima fermierilor. Pierderea soiei MG a fost ca o lovitură pentru agricultorii autohtoni. Acum, la Uniunea Europeană se dicută despre posibilitatea ca fiecare stat membru să decidă dacă vrea să cultive plante modificate genetic. După cum afirmă dl Viorel Matei, preşedintele FNPAR, poziţia fermierilor români privind cultivarea plantelor trensgenice s-a făcut auzită la Bruxelles. „Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România, prin Copa – Cogeca, s-a făcut auzită pentru că acum avem parteneri reali. Impactul pe care îl va avea delegaţia americană la Copa-Cogeca va fi semnificativ. Ţările europene puternice nu au interes să cultive soia modificată genetic pentru că nu au condiţii pedoclimatice favorabile acestei culturi, aşa cum le are România. Dar pentru că suntem într-o uniune europeană în care toate statele au aceleaşi drepturi, şi România le are şi mai ales decizia privind cultivarea plentelor modificate genetic îi aparţine. Este pentru prima dată când această decizie ne aparţine şi astfel totul depinde de noi”, a spus dl Matei.

FNPAR a afirmat că se duce la Bruxelles pentru susţinerea, în principal, a două culturi modificate genetic, cea de soia şi de porumb. Soia are un rol mai important prin beneficiile pe care aceasta le asigură.

„Este planta care aduce cele mai multe beneficii fermierului şi economiei ţării. Am ajuns la conculuzia că dacă s-ar cultiva 2 ,2 mil ha de soia şi 1,5 mil ha de porumb, am putea asigura circa 40% din consumul de proteină european. Producţiile pe care le obţii la soia MG sunt de circa 5 t/ha, în condiţiile în care la soia convenţională nu poţi obţine mai mult de 3 t/ha. Cheltuielile cu energia scad cu 30%, iar la îngrăşăminte chimice cu 50%. La soia clasică, pentru combaterea buruienilor se aplică 3 - 4 erbicidări, în schimb la cea modificată genetic este suficientă o singură erbicidare”, a afirmat preşedintele federaţiei.

Despre avantajele cultivării soiei modificate genetic a vorbit şi dl Richard Fordyce, directorul Comisiei de Biotehnologie din cadrul United Soybean Board şi, nu în ultimul rând, fermier ce exploatează o suprafaţă de 920 ha în Missouri: „În ferma pe care o administrez utilizez plante modificate genetic încă din anul 1997, iar beneficiile pe care le obţin sunt numeroase. Sunt beneficii aduse mediului înconjurător deoarece cantitatea de erbicide este redusă şi consumul de combustibil scăzut. Totodată, prin cultivarea soiei modificate genetic se reduce numărul de treceri cu utilaje pe teren şi în acest fel se evită eroziunea solului şi pierderea apei din sol. În fiecare an cultivăm soia Round Up Ready şi suntem mulţumiţi de această cultură. Există fenomenul creşterii rezistenţei buruienilor la erbicid, însă această rezistenţă poate fi controlată prin rotaţia culturilor. Producţia de soia pe care o obţinem o folosim la hrana animalelor. Nu există nici un fel de îngrijorare privind consumul de plante modificate genetic. S-a demonstrat prin studii ştiinţifice numeroase că soia MG nu are influenţe negative asupra sănătăţii consumatorului”, a afirmat dl Fordyce.

Subiectul privind siguranţa alimentară a fost abordat şi de dl David Green, director de comunicare din cadrul United Soybean Board, accetuând faptul că de 14 ani de când se consumă plante modificate genetic nu s-a semnalat nici o influenţă negativă asupra sănătăţii consumatorului. „În Statele Unite soia este cultivată de 14 ani şi nu au fost nici un fel de probleme. De aceea, suprafaţa cultivată cu această plantă modificată genetic a crescut an de an, ajungând ca acum să ocupe o suprafaţă de 30 milioane de hectare. În SUA 92% din suprafaţa cultivată cu soia este modificată genetic”, a afirmat dl Green.

De ce importăm şi nu cultivăm?

„Ştim bine că România importă peste 70% proteină din culturi modificate genetic. Este normal ca întrebarea pe care o s-o adresăm la Bruxelles, noi ca Federaţie, este: De ce agricultorii europeni nu pot cultiva ceea ce consumatorul european deja consumă? Delegaţia americană şi-a exprimat dorinţa în a ne sprijini, prin lobby-ul pe care îl va face pe lângă Bruxelles de a ni se permite să cultivăm ceea ce consumăm deja. Cred că acum, prin Copa-Cogeca, vom avea un răspuns. Este un prim pas, dar unul decisiv. UE va trebui să ţină seama de cerinţa mare de soia pe plan mondial. Marele consumator de soia este China care a depăşit cu 10% consumul european. Este o cerinţă foarte mare pe piaţa internaţională, iar noi trebuie să fim pregătiţi, să putem răspunde la această cerere. Europa nu ar mai trebui să fie atât de conservatoare, ea trebuie să asigure creşterea economică care depinde, în mare măsură, de introducerea noilor biotehnologii”, a afirmat dl Matei.

Importanţa biotehnologiilor este cu atât mai mare cu cât criza alimentară care se prefigurează poate fi, în opinia dl-ui Matei, evitată prin acceptarea acestora în cultură. „Criza alimentară s-a accentuat în mare parte din cauza faptului că o mare parte din producţiile agricole se foloseşte în obţinerea biocarburanţilor. Sunt programe europene care favorizează investiţiile în obţinerea şi folosirea de biodiesel şi, în aceste condiţii, introducerea în cultură a biotehnologiilor nu poate avea decât un impact pozitiv”, a afirmat dl Viorel matei

Cătălin Roşculete, responsabil pe partea de cercetare din cadrul FNPAR a făcut un apel la cercetarea românească de a continua testările în acest domeniu, al plantelor modificate genetic, astfel încât atunci când ele vor fi acceptate în cultură să putem avea culturi transgenice autohtone, create de Instituţiile de profil din ţară.. „Trag un semnal pentru cercetarea românească de a nu se opri, cel puţin din testat a acestor plante, la nivel micro, pentru că la un mment dat va trebui să fim pregătiţi ca să nu fim nevoiţi să importăm la nesfârşit aceste varietăţi”, a spus dl Roşculete.

Lipsa de reacţie a MADR

În cadrul conferinţei de presă, FNPAR a declarat că în demersurile sale la Bruxelles, de a primi acceptul cultivării plantelor modificate genetic, nu au primit sprijin de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi nici de la Ministerul de Mediu. „Am intrat pe o piaţă dură şi nu avem susţinere. Cele două ministere nu fac o politică românească”, a afirmat preşedintele federaţiei.

„În fiecare an pierdem circa 1 milion de euro din cauza interzicerii cultivării soiei modificate genetic. Nu cred că nu ne-ar fi trebuit aceşti bani la cum arată bugetul Ministerului de Agricultură. Am fi putut fi mari cultivatori de soia, cu o suprafaţă de peste 450 mii de ha, însă Ministerul Agriculturii nu are nici o reacţie, nici o poziţie, pentru ca noi să putem cultiva această cultură”, a afirmat dl Roşculete.

Ana MUSTĂŢEA