Fondul Mutual - funcţional după ce România va avea aprobată Strategia Naţională a Riscurilor

Gestionarea riscurilor în agricultură a fost principala temă supusă dezbaterii de Camera Franceză de Comerţ, Industrie şi Agricultură în România (CCIFER) şi Camera de Comerţ Italiană pentru România (CCIpR), în cadrul unui eveniment organizat la data de 22 martie la Bucureşti. Discuţiile s-au concentrat asupra unui instrument viabil pe care fermierii l-ar putea avea la îndemână pentru a-şi diminua riscurile din acest sector de activitate, şi anume fondul mutual. Moderator al conferinţei de presă a fost dl Florin Constantin, administrator al CCIFER.

În deschidere a luat cuvântul dl Adrian Dimache, secretar general al CCIpR, care a vorbit despre importanţa cadastrării terenurilor în România şi necesitatea unei viziuni mai ample asupra finanţării în agricultură. „Este evident că agricultura românească are o anumită subfinanţare structurală, pe anumite ramuri, şi de aceea toate soluţiile de finanţare în agricultură ar trebui văzute într-un mod mai amplu şi în contextul existenţei Fondului mutual“, a susţinut acesta. Ideea desprinsă în urma discuţiilor care au avut loc în cadrul evenimentului a fost aceea că trebuie să facem transfer de modele şi practici de succes care au produs rezultate pozitive în alte state membre ale Uniunii Europene.

De exemplu, în Franţa, constituirea primului Fond Naţional de Gestiune a Riscurilor din Agricultură (FNGRA) s-a realizat în anul 1964, iar scopul acestuia a fost de a acoperi daunele provocate în urma unor calamităţi de importanţă excepţională şi care nu sunt asigurabile. Caracterul de calamitate agricolă este constatat de ministrul francez al Agriculturii, la propunerea prefectului departamental, şi după consultarea Comitetului Naţional de Gestiune a Riscurilor din Agricultură. Resursele FNGRA provin pe de o parte din contribuţiile plătite de agricultori (11%) şi pe de altă parte din subvenţia statului. Transpunerea în practică a unor experienţe favorabile care şi-au arătat efectele în alte ţări ale Uniunii Europene ar trebui realizată şi în ţara noastră. Din păcate, voci venite atât din partea fermierilor, cât şi a autorităţilor afirmă că actuala lege a Fondului mutual nu este aplicabilă.

„Văd ca o primă necesitate modificarea actului normativ pentru că, din păcate, acesta nu este aplicabil în formula actuală şi chiar am făcut propuneri concrete în acest sens. Fondul mutual va trebui să depindă de fondurile europene pentru că nu va putea funcţiona doar din contribuţiile membrilor săi. O altă problemă este aceea că în capitolul din PNDR care priveşte gestiunea riscurilor se specifică că se vor putea face plăţi pentru Fondul mutual doar după ce România va avea aprobată Strategia Naţională a Riscurilor, în cadrul căreia să se regăsească acele riscuri pe care România şi le asumă pentru a fi compensate din fondurile europene. În opinia mea, este o problemă guvernamentală, pentru că din această strategie, care priveşte în ansamblu riscurile economiei româneşti, trebuie extrase acele riscuri care privesc agricultura.

Lucrurile sunt mult mai complicate decât a gestiona banii pe care fermierii trebuie să-i aloce“, a susţinut dna Veronica Toncea, director general al Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR). Mişu Negriţoiu, preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, a dorit să precizeze că în actul de constituire a Fondului mutual trebuie specificat clar ce anume se asigură şi că fermierii trebuie să cunoască faptul că, pe principiul mutualităţii, banii nu se returnează. „Mutualitatea este principiul de bază al asigurărilor“, a mai spus acesta. Specialiştii prezenţi la eveniment au căzut de acord să lucreze la o matrice a riscurilor pe care s-o pună pe masa Guvernului astfel încât întregul proces să fie accelerat.

Sitaru: «O lege croită prost»

„Legea Fondului mutual este alcatuită prost şi, din păcate, nu este singura“, este de părere şi dl Nicolae Sitaru, preşedinte al Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Ialomiţa. Iar faptul că în fruntea Ministerului Agriculturii s-au schimbat mulţi miniştri a însemnat o îngreunare în derularea unor proiecte pe termen lung, care să fie asumate politic de toate guvernele aflate la putere. „Când vine un ministru, ştie că stă puţin în fruntea ministerului, propune să se facă repede astfel de legi şi constatăm apoi că nu sunt bune. Ar trebui ca legile de o asemenea importanţă, cum este cea a Fondului mutual, să fie făcute cu răbdare astfel încât ele să fie bune şi, mai ales, aplicabile. Ar trebui discutate toate aspectele. De exemplu, în cazul Fondului mutual ar trebui discutate, printre altele, caracterul de obligativitate şi dacă este necesar un singur fond la nivelul ţării sau pot exista mai multe fonduri. Noi avem discuţii şi la nivelul asociaţiilor. Am făcut opinie separată cu privire la existenţa unui singur fond pentru că suntem de părere că, la nivel de judeţ, ar fi administrate mai eficient. În cadrul LAPAR s-a propus însă să existe un singur fond pe întreaga ţară“, a afirmat dl Sitaru.  Referitor la cadastru, fermierul ialomiţean a făcut propunerea ca, înainte ca Legea fondului funciar nr. 18/1991 să fie aplicată la nivel de ţară, să se facă simulări la nivel de comune pentru a se vedea funcţionalitatea sa şi pentru a se evita cheltuieli suplimentare pe care România ar fi nevoită să le facă. „Un alt risc major este că, dacă se va merge pe vechea lege, circa 3-4% din proprietari vor rămâne în afara schemei, pentru că atunci măsurătorile s-au făcut cu ruleta.“ Pe lângă cadastrarea terenurilor agricole, la fel de importantă este şi comasarea, a precizat dl Sitaru: „Acum comasarea terenurilor este realizată pe lângă lege, pentru că numai aşa putem face o agricultură performantă“.

Primele de asigurare pot fi subvenţionate

Mişu Negriţoiu, preşedinte ASF, a afirmat în cadrul evenimentului că în România, spre deosebire de piaţa bancară, cea a asigurărilor a rămas mult în urmă, iar în agricultură majoritatea producătorilor mici şi mijlocii au fost aproape ignoraţi. Piaţa asigurărilor în agricultură ar fi avut un trend crescător dacă primele de asigurare ar fi fost subvenţionate. „România este singura ţară din UE care nu subvenţionează primele de asigurare din agricultură“, a afirmat dl Călin Matei, deputy CEO Groupama Asigurări. Sprijinul putea duce la stimularea asigurărilor din acest sector de activitate. În această privinţă, directorul general al FGCR le-a recomandat fermierilor să solicite acest sprijin Ministerului Agriculturii, pentru că au acest drept. „Regulamentul european permite atât subvenţionarea unei părţi din prime, cât şi stimularea asigurărilor pe riscurile asigurabile. Asociaţiile de fermieri care sunt membre ale Consiliului de Monitorizare a PNDR trebuie să devină o voce şi să solicite introducerea în program a acestei componente“, a menţionat dna Toncea.

Riscul supraîndatorării

„În România, nu doar agricultura este polarizată, ci şi finanţarea în agricultură. La nivel de ţară sunt aproximativ 12-13.000 de fermieri profesionişti pentru care accesul la finanţare nu este o problemă. În schimb, există milioane de fermieri mici pentru care acest lucru nu este posibil şi în cazul lor ar fi multe de făcut, prin microfinanţare şi implicare din partea statului“, a declarat dl Robert Rekkers, CEO Agricover IFN. Pentru fermerii mari, un risc cât se poate de real este cel al supraîndatorării, afirmă dl Rekkers. „Sunt companii gen IFN, de leasing care oferă bani şi există, pentru fermierii mari, pericolul supraîndatorării. Fondurile structurale pentru agricultură au dus şi la o îndatorare foarte mare a agricultorilor. De aceea, trebuie să fie atenţi la finanţare“, a avertizat acesta. Directorul Agricover IFN a precizat că poartă discuţii cu un grup de fermieri, aproximativ 500, care sunt dispuşi să plătească 20 euro/ha pe an în ideea de a constitui un Fond mutual privat, de administrarea căruia să se ocupe Agricover.

Barometrul riscurilor la care sunt expuşi fermierii

Anul trecut, Groupama Asigurări a realizat un barometru al riscurilor la care sunt expuşi agricultorii români, din punct de vedere al mediului de afaceri, dar şi al climei, tehnologiei sau resurselor umane. În urma sondajului efectuat, s-au identificat mai multe riscuri de natură economică, legislativă, climatică etc. care vulnerabilizează activitatea agricolă. Concluzia acestui barometru a fost aceea că riscul major, cu impactul cel mai mare asupra agriculturii, este seceta. În opinia fermerilor chestionaţi, constituirea şi aderarea la un fond mutual ar putea reprezenta alternativa pentru gestionarea riscului de secetă, însă încrederea în administratorii fondului şi nivelul participaţiei fac această propunere puţin probabilă. În opinia Groupama Asigurări, în condiţiile actuale existente în România, efectele acestui risc nu pot fi diminuate decât prin adoptarea unor măsuri care să ducă la minimizarea celorlalte riscuri identificate de fermieri: conştientizarea faptului că agricultura este ramură economică de interes naţional; stabilirea unei strategii coerente pentru agricultură, pe termen lung, cu alinierea legislaţiei şi reabilitarea sistemului de irigaţii.

Ana IONIȚĂ