Formele asociative - actori- cheie în sectorul agricol

20/1/2021

Pe 9 decembrie a.c., eurodeputaţii Renew Europe Cristian Ghinea şi Vlad Botoş au organizat un eveniment online în cadrul căruia s-a discutat despre situaţia actuală a cooperării şi asocierii din agricultura românească, precum şi despre necesitatea încurajării formelor asociative. Totodată, a fost prezentat un raport despre sectorul asocierilor agricole în România şi s-au făcut câteva propuneri pentru viitorul Plan Naţional Strategic (PNS), care să conducă la creşterea numărului de cooperative şi consolidarea acestora.

Titlul evenimentului a fost „Asocierea fermierilor - soluţie pentru agricultura verde şi modernă“. La manifestare au participat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, preşedintele Federaţiei Naţionale a Grupurilor de Acţiune Locală, Alexandru Potor, şi Anca Marcu, fost director executiv al Cooperativei Agricole „Lunca Someşului Mic“. Prezentarea raportului a fost realizată de Ruxandra Popescu, iar concluziile au fost spuse de Alexandra Toderiţă - directori de programe în cadrul Centrului Român de Politici Europene (CRPE). Întocmirea raportului a fost efectuată în parteneriat cu platforma „O Ţară ca Afară“.

Mai mult de jumătate din producţia agricolă europeană este procesată şi comercializată prin intermediul formelor asociative

Conform studiului, cele mai relevante forme asociative ale fermierilor din Europa, cu scop economic, sunt cooperativele agricole, grupurile şi organizaţiile de producători şi, mai nou, food hub-urile. Dintre acestea, cooperativele au deja în spate o istorie de aproape un secol şi jumătate, luând naştere ca răspuns la provocările economice şi sociale ale vremurilor.

Astăzi, formele asociative cu scop economic sunt actori-cheie în agricultura UE: din cele 13 milioane de agricultori, 9 milioane sunt membri ai peste 40.000 de cooperative, grupuri şi organizaţii ale producătorilor care procesează şi comercializează peste 50% din totalul producţiei agricole. Cooperativele agricole joacă un rol primordial în sprijinirea fermierilor, contribuind la dezvoltarea zonelor rurale într-un mod sustenabil prin crearea unor modele de afaceri rezistente la potenţiale crize neprevăzute şi fluctuaţii economice. Iar necesitatea asocierii devine cu atât mai mare în cazul micilor fermierii care deţin o exploataţie cu o suprafaţă redusă, care au nevoie de întreaga paletă de servicii.

Un procent infim în România

Conform datelor prezentate, doar 1% din fermierii români fac parte dintr-o structură asociativă, contrastând puternic cu media UE - de 34%. În 2018, cooperativele agricole din România erau compuse din 7.503 de membri cooperatori, un număr semnificativ mai mic decât cel observat la nivelul UE (Franţa - 400.000 de membri, Portugalia - 300.000 de membri, Slovenia - 13.082 - date la nivelul anului 2019). Mai mult, cota de piaţă a cooperativelor agricole este de circa 3%, dintre care doar 1% au brand-uri proprii. Totodată, în 2019 existau doar 68 de grupuri de producători recunoscute. CRPE lansa în 2014 o primă analiză a întregului sector al cooperativelor agricole care evidenţia la momentul respectiv dimensiunea scăzută a sectorului şi gradul incipient de dezvoltare în această direcţie. O cercetare actualizată a fost lansată în 2017, remarcându-se o creştere importantă a numărului de cooperative agricole înregistrate juridic, însoţită însă de o performaţă scăzută a acestora.

Destule cooperative agricole neproductive

Conform celor mai recente date culese de CRPE, la jumătatea anului 2020, în România erau înregistrate 1.485 de cooperative agricole, un număr dublu de cooperative faţă de 2014 şi cu 40% mai mare decât în 2017. Peste 63% din aceste cooperative înregistrate sunt de gradul 1, având în componenţă numai persoane fizice. Vârful înregistrărilor de noi cooperative agricole a fost în 2018, an marcat de începerea implementării PNDR 2014-2020, care a sprijinit formarea acestora, precum şi de modificarea Legii cooperaţiei agricole nr. 566/2004 şi, implicit, operaţionalizarea facilităţilor fiscale nou introduse în legislaţie. Deşi din punct de vedere numeric sectorul cooperativelor a crescut în mod susţinut, doar 49% din cooperativele agricole înregistrate au depus bilanţul în 2019, ceea ce denotă că mai puţin de jumătate dintre aceste cooperative agricole nu reuşesc să devină sustenabile economic. Din cele 673 de cooperative care au depus bilanţ în 2019, peste 15% din acestea au avut ca activitate principală cultivarea cerealelor şi a plantelor leguminoase (cultura mare), în timp ce doar aproximativ 10% din acestea au avut ca activitate comerţ cu ridicata al fructelor şi a legumelor. Cooperativele din domeniul zootehnic cunosc însă un recul îngrijorător, în 2020 fiind înregistrate de aproape 3 ori mai puţine cooperative pentru creşterea bovinelor de lapte decât în 2016.

Sunt necesari 2-3 ani pentru ca o cooperativă să funcţioneze optim

Din cele 673 de cooperative care au depus bilanţul în 2019, pentru 282 dintre acestea datele privind cifra de afaceri nu au fost disponibile. Cifra de afaceri cumulată a celor 391 de cooperative pentru care datele au fost disponibile însumează aprox. 1,6 mld, lei (sub 400 mil. euro), această cifră fiind de peste 5 ori mai mare decât cea din 2016. O treime din acestea au raportat pierdere, în timp ce aproape jumătate (46%) au raportat profit cumulat la aproximativ 30 mil. lei. 15% din aceste cooperative au declarat cifra de afaceri 0 (deşi au depus bilanţ, nu au avut activitate economică), în timp ce aproape 28% din acestea au avut o cifră de afaceri sub 100.000 de euro. Lipsa activităţii economice a celor 59 de cooperative care au declarat cifră de afaceri 0 se poate corela şi cu faptul că în medie este nevoie de aproximativ 2-3 ani pentru ca o cooperativă să funcţioneze optim, existând foarte multe cooperative care încă nu şi-au demarat activitatea. Astfel, aceste cifre demonstrează o creştere importantă din punct de vedere economic a sectorului cooperativelor agricole în ansamblu din ultimii ani, dar reflectă în acelaşi timp slaba lor dezvoltare: vânzări scăzute comparativ cu potenţialul, capitalizare şi bancabilitate. Practic, doar 309 cooperative din România ar fi eligibile pentru un împrumut bancar (au declarat profit) în 2019. Mai mult, lipsa fondurilor rămâne în continuare o problema primordială. În perioada 2014-2020, asocierea fermierilor în România a fost sprijinită cu ajutorul fondurilor europene pentru dezvoltare rurală - în principal prin intermediul strategiilor Grupurilor de Acţiune Locale (GAL-uri). Astfel, din cele 110 GAL-uri respondente ale sondajului lansat de CRPE (reprezentând 46% din GAL-urile existente pe teritoriul României în 2020), 57 de GAL-uri au inclus măsuri de sprijin pentru formarea de cooperative agricole în strategiile lor, iar dintre acestea, 50 de GAL-uri au şi lansat măsura. Cercetarea ne relevă faptul că tipologia de activităţi eligibile în cadrul acestor măsuri s-a dovedit foarte eterogenă, pe primul loc clasându-se activităţi aferente măsurii de formare a unui lanţ scurt de aprovizionare, în cadrul căreia formarea cooperativei reprezintă un obiectiv secundar, atins de doar trei GAL-uri la momentul redactării studiului de cercetare, aşa cum afirmă CRPE.

Propuneri privind încurajarea formelor asociative

În cadrul evenimentului au fost lansate câteva propuneri care să fie incluse în Programul Naţional Strategic post-2020. În primul rând, să fie susţinută înfiinţarea de noi forme asociative cu scop economic (cooperative agricole şi food hub-uri), prin includerea de cheltuieli eligibile care să cuprindă mixul de facilitare-consiliere-costuri directe-mici investiţii de început, necesare pentru demararea activităţii.

O altă propune se referă la necesitatea capitalizării asocierilor existente şi accesul la sprijin pentru demararea investiţiilor. Cooperativele şi food hub-urile care au capacitatea de a implementa un proiect de investiţii din fonduri europene ar trebui să aibă acces la finanţare şi să concureze doar cu alte cooperative în acest sens. Nu în ultimul rând, a fost înaintată şi propunerea privind accesul la cunoaştere, inovare şi atragere de know-how. Formele asociative ar trebui să beneficieze de proiecte dedicate prin PNS de informare, consiliere, cooperare cu institute de cercetare, alte cooperative, import de inovaţie din UE etc. Raportul privind situaţia cooperativelor din România, care include şi propunerile mai sus amintite, poate să constituie un document de analiză pentru guvernanţi, astfel încât viitorul PNS să includă măsuri care să sprijine mai mult dezvoltarea formelor asociative din agricultura românească.

Ana IONIŢĂ

0 Comments

articole

Formele asociative - actori- cheie în sectorul agricol

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT