Formele asociative cu rol economic - un răspuns la concurenţa acerbă de pe piaţa agroalimentară

EGIS România, compania care implementează la nivel naţional proiectul „Servicii de consiliere acordate producătorilor agricoli în vederea înfiinţării şi dezvoltării formelor asociative în sectorul agricol - AGRICOOP“ - unic şi de importanţă majoră pentru sectorul agricol din România, finanţat din FEADR prin PNDR 2014-2020, a organizat la data de 14 februarie a.c., la Facultatea de Horticultură din Bucureşti, conferinţa internaţională „VISION COOP 2020 - Viitorul agriculturii româneşti este cooperarea!“.

Cuvântul de deschidere i-a revenit secretarului de stat din cadrul MADR, Emil Dumitru, care a subliniat importanţa cooperativelor în sectorul agricol autohton şi necesitatea găsirii unor măsuri care să încurajeze asocierea fermierilor mici astfel încât rolul lor să devină mai important: „Ne dorim ca fermierii să se asocieze, dar nu prin constrângeri, ci prin măsuri stimulative, financiare, astfel încât să aibă acces la piaţă. Poate că ne-ar trebui o cooperativă în fiecare localitate din ţară. În viitoarea alocare financiară vrem să consolidăm ferma de familie şi clasa fermierilor de mijloc. România ar trebui să fie un jucător important pe piaţa europeană şi este important să elaborăm măsuri în funcţie de nevoile fermierilor. În perioada 2021-2027 vom avea la dispoziţie 20,5 milioane de euro, bani pe care România nu ar fi putut să îi aloce dacă nu făcea parte din marea familie europeană. Vin din satul românesc, ştiu care sunt problemele şi, dincolo de investiţii în ferme, consider că avem nevoie şi de investiţii în infrastructură, învăţământ etc. România are potenţial agricol, dar nu vreau să discut despre aceasta, ci despre realizări concrete. Dorim să venim într-un parteneriat pentru constituirea cooperativelor în România şi să mărim numărul lor dacă vrem cu adevărat să transformăm în bine satul românesc.“ 

Reprezentantul instituţiei a mai precizat faptul că asocierea înseamnă progres, dezvoltare, creşterea veniturilor, iar fermierii capabili să producă în mod organizat şi să aducă pe piaţă produse din satul românesc nu pot decât să progreseze. Michèle Ramis, ambasadoarea Franţei în România, a precizat faptul că modelul cooperatist este de interes pentru Guvernul francez şi drept urmare alocă pentru dezvoltarea sa măsuri de sprijin. În Franţa sunt peste 2.000 de cooperative - reprezentând 40% din sectorul agroalimentar francez -, cu o cifră de afaceri totală de 85,4 miliarde euro. „Dacă acţionăm împreună, suntem mai puternici decât singuri! Cooperativele joacă un rol important, peste 75% din fermierii francezi făcând parte dintr-o cooperativă.“ În cadrul evenimentului, Daniela Rebega, director general adjunct al Direcţiei Generale Dezvoltare Rurală – Autoritate de Management pentru PNDR, a prezentat evoluţia numerică a cooperativelor agricole din  România, în 2018 fiind înregistrate 1.425, faţă de 796 câte au fost în anul 2015. Conform oficialului, politicile Ministerului Agriculturii au fost îndreptate spre asocierea fermierilor în ambele Programe Naţionale de Dezvoltare Rurală şi vor continua şi în Planul Naţional Strategic 2021-2027, unde vor exista măsuri care să sprijine înfiinţarea şi consolidarea cooperativelor agricole. Arnaud Degoulet, vicepreşedintele Federaţiei Cooperativelor din Franţa  - Coop de France, a declarat că în Franţa sunt 2.300 de cooperative agricole şi agroindustriale.

Statistica spune că trei fermieri din patru sunt membri activi în cel puţin o cooperativă. Din punct de vedere al importanţei economice, 93% din membri sunt fermieri cu ferme de dimensiuni mici. În 2017, 13 cooperative au înregistrat o cifră de afaceri de peste 1,5 miliarde euro. 87% din totalul cifrei de afaceri a cooperativelor din sector sunt realizate de un număr de 100 de cooperative. În Top 15 companii din sectorul de agrifood francez se regăsesc şi cinci cooperative, cele mai puternice, respectiv Groupe Terrena, Groupe Agrial, Tereos, Sodiaal Union şi Vivescia. Conform lui Degoulet, există provocări multiple cărora federaţia Coop de France trebuie să le facă faţă, iar una dintre ele se referă la capacitatea cooperativelor de a răspunde cerinţelor pieţei, consumatorii dorind mai multe produse ecologice. Din numărul total de cooperative, 600 sunt implicate în agricultura ecologică. „Este necesar să renunţăm la ideea cantităţii şi să asigurăm produse mai sănătoase, ecologice, iar tranziţia are nevoie de susţinere. De asemenea, trebuie să luăm în calcul problemele legate de mediu şi reînnoirea generaţiilor de fermieri. În Franţa, cooperativele s-au înfiinţat la dorinţa fermierilor şi pe fondul unor crize de pe piaţa agroalimentară franceză. La ora actuală, Coop de France numără 13.000 de membri, iar 10% din aceştia sunt tineri. Federaţia este interesată să păstreze atractiv sectorul agricol francez astfel încât ponderea tinerilor implicaţi în acest domeniu să crească. Totodată, se urmăreşte şi atragerea persoanelor de sex feminin astfel încât ponderea între cele două categorii de populaţii, feminină şi masculină, să se echilibreze.

În cadrul manifestării, vicepreşedintele federaţiei a fost întrebat dacă mărimea cooperativei are strânsă legătură cu succesul acestora, iar acesta a afirmat că în mare măsură depinde  de organizarea pe care o au şi vede cooperativele mici orientate spre nişe de piaţă.

Programul conferinţei a cuprins şi prezentarea unor cooperative din Franţa şi Grecia, dar şi a unora din România, precum Dobrogea Sud, BioCarpathia şi Cooperativa Vădăstriţa.

Cooperativele pot desfăşura activităţi complexe

Organizată în cadrul proiectului care are ca principal obiectiv înfiinţarea până în 2021 a 350 de cooperative agricole şi a minimum opt grupuri de producători în toate regiunile de dezvoltare ale României, conferinţa VISION COOP 2020 propune conectarea fermierilor români la realităţile agriculturii europene şi crearea unei legături cu pieţele Uniunii Europene, fiind un eveniment internaţional născut din necesităţile fermierilor consiliaţi în cadrul proiectului denumit pe scurt AGRICOOP, de a înţelege mai bine care sunt beneficiile asocierii într-o cooperativă agricolă şi principiile după care funcţionează aceasta. Un fapt dovedit la nivel european, prin istoria şi tradiţia pe care o au în domeniul cooperării agricole ţări precum Franţa, Olanda, Danemarca, Grecia, Spania ş.a., este că formele asociative precum cooperativele agricole şi grupurile de producători sunt singurele forme de lucru în agricultură prin care fermierii pot face faţă concurenţei de pe piaţa produselor agricole. Cooperativele agricole sunt forma juridică ce funcţionează cu succes de zeci de ani în ţările Uniunii Europene, dezvoltarea cooperativelor din statele vestice ale UE ajungând la un nivel mult superior, preluând inclusiv funcţia de procesator de produse agricole, cercetare agricolă şi marketing.

„Vizitele de studiu pe care le-am derulat până în acest moment în cadrul proiectului la cooperative importante din Franţa, Spania, Italia, Ungaria şi Grecia ne-au arătat că formele de asociere în agricultură, şi în special cooperativele agricole, nu fac doar vânzare, ci acoperă o plajă mult mai largă de activităţi prin care fermierii au succes pe piaţă şi ne-au făcut să înţelegem că este obligatoriu ca fermierii românii să se încadreze pe acelaşi drum, altfel nu vor putea face faţă concurenţei. Având în vedere importurile masive de produse agricole pe piaţa din România, care au depăşit producţia internă, este un semn că fermierii români deja nu fac faţă concurenţei şi am decis să le facem cunoscut faptul că doar prin cooperare se pot dezvolta; le-am adus aproape modele de succes europene prin conferinţa pe care o organizăm astăzi la Bucureşti.

România are câteva zeci de exemple pozitive de cooperative, însă numărul acestor exemple pozitive trebuie extins“, a spus Dragoş Alexandru, manager proiect AGRICOOP. Suprafaţa agricolă din România este mare în raport cu media europeană. Cu toate acestea, ea nu este exploatată la toată capacitatea, un motiv fiind şi faptul că fermierii români lucrează izolat, evitând lucrul în cooperare. Conectarea la realităţile agriculturii europene şi crearea unei legături cu pieţele Uniunii Europene devin mijloacele prin care fermierii români pot înţelege adevărata importanţă şi beneficiile lucrului împreună, în cooperative şi grupuri de producători. Printre beneficiile majore ale asocierii în cooperative agricole se numără reducerea costurilor de achiziţie a input-urilor şi creşterea forţei de negociere pe piaţa de desfacere. Proiectul denumit pe scurt AGRICOOP este finanţat prin Măsura 2 a PNDR şi constă în promovarea serviciilor de consiliere în rândul producătorilor agricoli cu scopul de a facilita asocierea acestora în cooperative agricole sau grupuri de producători conform legislaţiei naţionale în vigoare.

Prin proiect, producătorii agricoli din România beneficiază de sprijin pentru înfiinţarea de cooperative agricole şi grupuri de producători, precum şi de consiliere tehnologică, fiscală şi juridică, de sprijin în elaborarea planului de afaceri şi monitorizarea acestuia timp de 12 luni, în vederea evaluării stadiului privind funcţionarea şi realizarea ajustărilor necesare pentru o cât mai bună organizare a cooperativei şi pentru creşterea vânzărilor prin crearea unui lanţ scurt de producţie-distribuţie-vânzare, precum şi de sprijin în redactarea şi întocmirea documentaţiei pentru accesarea de fonduri publice şi europene.

Ana IONIŢĂ