Forum For Agriculture (FFA) despre intensificarea sustenabilă a producţiei agricole

La data de 9 octombrie a.c., s-a desfăşurat, pentru întâia oară la Bucureşti, conferinţa regională a celui de-al 7-lea Forum privind viitorul agriculturii (FFA), organizată de Organizaţia Europeană a Proprietarilor de Pământ (ELO), împreună cu Syngenta şi Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Forum For Agriculture 2014 - București

Tema principală a forumului a fost „Cum să producem eficient şi durabil, dar şi cum să comercializăm produsele agricole mult mai bine“, la care numeroşi invitaţi de renume au încercat să răspundă.

Moderator al evenimentului a fost deputatul Valeriu Steriu, membru în Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaţilor, un bun cunoscător al sectorului agricol românesc. Forumul a cuprins trei secţiuni cu tematici diferite de dezbatere, precum problemele agriculturii mondiale, schimbările climatice, negocierile Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) şi modul în care pot coexista competitivitatea şi protecţia mediului în agricultura românească. Subiectele abordate au fost ample, a fost identificată o serie de provocări, printre care unele de ordin ecologic, financiar şi legislativ, care intervin asupra performanţei agricole şi cărora fermierii trebuie să le facă faţă, fără ca profitabilitatea afacerii lor să fie afectată. Una dintre concluziile reieşite în urma discuţiilor a fost aceea că o agricultură competitivă şi performantă pe termen lung nu poate ignora problemele legate de mediul înconjurător. Fermierii vor politici care să-i sprijine în lupta cu efectele negative ale schimbărilor climatice, doresc sprijin pentru aplicarea măsurilor de agromediu, dar vor să le fie înlesnit şi accesul la inovaţie. Pe parcursul forumului, în mai multe rânduri, a fost atins subiectul interzicerii plantelor modificate genetic la nivelul Uniunii Europene. Mai mulţi vorbitori, printre care agricultorii din cadrul LAPAR şi dl Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, au ridicat această problemă.

David King, fost director al departamentului de relaţii internaţionale din cadrul asociaţiei agricultorilor din Franţa - SAF, a afirmat că singurul motiv care stă în faţa deciziei de a interzice cultivarea OMG pe teritoriul european este legat de etică şi nu de siguranţa alimentară sau protecţia mediului înconjurător. În opinia acestuia, agricultorii din UE sunt supuşi în activitatea lor mai multor restricţii, iar prin Politica Agricolă Comună se acordă instrumente compensatoare sau de sprijin, cu scopul de a se respecta, la nivelul spaţiului comunitar, un anumit model agricol european.

Un reprezentant al companiei DuPont Pioneer, respectiv dna Cristina Ciongă, a dorit să intervină şi a afirmat că decizia UE, de interzicere a OMG, nu este justificată pe baze ştiinţifice şi că, în momentul de faţă, nici o companie producătoare de seminţe nu mai este dispusă să investească în Europa din acest punct de vedere.

Fermierii români, prin vocea dlui Laurenţiu Baciu, preşedinte LAPAR, au solicitat ca deciziile politice care se iau, atât la nivel naţional, cât şi european, să nu le perturbe activitatea şi să fie consultaţi înainte ca ele să fie puse în practică. „Prin intermediul organizaţiei europene ELO, al cărei membru suntem de aproape un an, dorim să facem un lobby mai puternic asupra factorilor de decizie de la Bruxelles, care să ţină seama de specificul agricol al fiecărei ţări membre. Au fost luate anumite hotărâri la nivel european, însă noi nu am fost consultaţi şi, de multe ori, aceste decizii au venit ca un bumerang asupra agricultorilor români“, a afirmat dl Baciu. Pentru ca agricultura românească să performeze, preşedintele LAPAR i-a solicitat ministrului Agriculturii ca fondurile europene alocate prin noul PNDR să fie mai bine direcţionate spre acele sectoare considerate prioritare, care pot să aducă plus valoare.

Un alt fermier care a luat cuvântul a fost dl Arnaud Perrein, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din Regiunea Sud a României (APPRS), care a spus că, de-a lungul timpului, prin deciziile luate la Bruxelles, agricultorilor europeni le-au fost impuse anumite restricţii, cum ar fi cultivarea soiei modificate genetic şi folosirea anumitor substanţe chimice, precum atrazin, carbofuran etc. O nouă decizie a CE, care afectează activitatea agricolă din România, luând în considerare problematicile acesteia, este cea legată de interzicerea utilizării neonicotinoidelor în tratamentul seminţelor, pe motiv că afectează sănătatea albinelor. „Noi înregistrăm pagube imense dacă nu folosim aceste produse, iar UE a înţeles acest lucru şi ne-a acordat acea clauză de salvgardare pentru o anumită perioadă de timp, însă ce se va întâmpla la primăvară? Nu cred că este corect să cerşim acest drept pe care îl avem. Consider că soluţia este aceea de a comunica mai bine şi de a vorbi şi cu apicultorii, pentru a identifica adevăratele probleme cu care aceştia se confruntă. În alte părţi ale lumii, cum ar fi America de Sud şi de Nord, neonicotinoidele sunt folosite cu succes în agricultură“, a susţinut dl Perrein.

Mai multă cunoaştere la hectar

În discursul său, dl Thierry de l’Escaille, secretar general al ELO, a pledat pentru furnizarea de alimente accesibile şi pentru mai multă „cunoaştere la hectar“. Potrivit acestuia, investiţiile în exploataţiile agricole, aplicarea tehnologiilor inovatoare şi dezvoltarea infrastucturii sunt unele dintre elementele esenţiale pentru viitor. Afacerile agricole trebuie să rămână profitabile, ca să poată demara o serie de investiţii şi în scopul protecţiei mediului înconjurător. „Dacă nu vom fi profitabili, atunci nici de mediu nu vom putea avea grijă.“ Privitor la Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP), reprezentantul ELO a subliniat importanţa acestuia prin faptul că, dacă va putea fi implementat, economia europeană se va îmbunătăţi cu 1%. Unul dintre aspectele asupra căruia discuţiile încă stăruie se referă la organismele modificate genetic (OMG). „Trebuie să recunoaştem că există acest model de producţie, al cultivării plantelor modificate genetic, iar Europa ar trebui să dea dovadă de maturitate şi să aibă o deschidere mai mare spre acestea“, a susţinut dl l’Escaille. Pe măsură ce populaţia lumii va cunoaşte o creştere demografică substanţială, iar unele studii prezic că până în 2050 vom număra 11 miliarde de oameni, agricultura va suferi unele schimbări, dictate, în principal, de cererea şi oferta de pe piaţa mondială. „Există tendinţa dezvoltării unei noi pături de mijloc în societatea globală, care va ajunge la circa 3 miliarde de oameni, iar aceasta va putea fi considerată un debuşeu pentru producătorii europeni.“ Schimbările din sector vor fi impuse şi de schimbările climatice, care ne vor orienta mai mult spre producerea şi utilizarea energiilor regenerabile. „Soluţiile pe care le vom găsi la nivel european trebuie să fie adaptate problemelor globale, iar fermierii trebuie să facă parte din acest proces decizional“, a afirmat secretarul general al ELO.

Creşterea producţiei - un obiectiv comun

În cadrul forumului privind viitorul agriculturii, dl Mark Titterington, director corporate affairs EAME din cadrul Syngenta, a prezentat concluziile unui studiu realizat de companie, în care au fost intervievaţi peste 7.000 de oameni la nivel mondial, pentru a răspunde la întrebarea „de ce anume este nevoie pentru intensificarea durabilă a producţiei agricole“. Studiul a reliefat opinii împărţite privitoare la acest subiect, regăsindu-se nevoia tehnologizării, accesului la apă, forţă de muncă şi disponibilitatea terenului agricol. „În fiecare secundă, pierdem echivalentul unui teren de fotbal din cauza degradării solului“, a spus dl Titterington. Ancheta făcută de Syngenta a arătat şi faptul că, în opinia multor fermieri, guvernele sunt un element-cheie în intensificarea agriculturii. „Consider că este o vedere simplistă, deoarece guvernele pot crea un cadru prin care să ofere condiţii şi soluţii, însă în această problematică suntem cu toţii implicaţi, pornind de la fermieri, ONG-uri, companii. Trebuie să colaborăm şi împreună să găsim soluţii practice, cu impact real asupa intensificării producţiei agricole“, a susţinut acesta. În susţinerea acestui punct de vedere, dl Titterington a vorbit despre un program iniţiat de Syngenta, pentru a creşte producţia agricolă în diverse zone ale lumii, fără a se folosi resurse mai multe. „Contribuim la creşterea productivităţii agricole prin seminţele de calitate pe care le punem la dispoziţia fermierilor, prin produsele inovative pe care le lansăm, dar şi prin consilierea agricolă acordată fermierilor“, a afirmat reprezentantul companiei.

Agricultura şi mediu

În cea de-a treia secţiune, cu tema „Cum pot coexista competitivitatea agricolă şi protecţia mediului înconjurător“, dl Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, a susţinut că ambele concepte au existat simultan în agricultura românească şi că mediul nu a fost afectat de-a lungul ultimilor 50 de ani de activitatea agricolă. „România nu foloseşte decât jumătate din cantităţile de îngrăşăminte chimice care se aplică în Ungaria şi Polonia sau chiar 25% din ceea ce se foloseşte în ţările mai dezvoltate, Olanda sau Spania. În cifre absolute, cantitatea de îngrăşăminte chimice folosită a fost de 491.000 de tone, din care azotoase - 344.000 de tone, fosfatice - 113.000 de tone şi potasice - 33.000 de tone. Faţă de media UE, a celor 15 ţări mai vechi membre, suntem la jumătate în ceea ce priveşte cantitatea folosită. În plus, de când suntem stat membru al UE, fermierii s-au dotat şi au adoptat tehnologii care nu au fost dăunătoare mediului. Totodată, ne-am adaptat cu noul PNDR şi peste 30% din viitoarea alocare va fi destinată măsurilor de mediu. (...) În agricultură, costurile legate de mediu reduc, de principiu, competitivitatea. Soluţia pe care o vedem în acest sens este aceea de a interveni public, prin anumite pârghii pe care le avem la dispoziţie. În primul rând, prin acordarea de subvenţii, finanţări nerambursabile, prin informare şi conştientizare, facilitarea accesului la instrumentele financiare, măsuri de stimulare a asocierii, măsuri fiscale şi introducerea unor standarde de performanţă. Nu poate exista o agricultură fără o protecţie a mediului înconjurător şi nici un mediu sănătos fără o agricultură dezvoltată“, a susţinut dl Constantin.

Includerea aspectelor de mediu în activitatea economică
 
Comisarul european pentru agricultură, dl Dacian Cioloş, a afirmat că aspectele de mediu trebuie încadrate în logica economică a producţiei agricole şi că, spre deosebire de anii din urmă, când legislaţia impunea respectarea acestora, fiind văzute astfel mai mult ca nişte constrângeri, astăzi există politici agricole europene care susţin financiar eforturile voluntare pe care unii agricultori doresc să le facă în vederea protecţiei mediului. În plus, fermierii sunt încurajaţi să includă elemente de protecţia mediului în activitatea agricolă, deoarece şi societatea a devenit mai preocupată de modul în care se produc alimentele, de calitatea lor, de gestiunea resurselor naturale etc. Această înglobare a părţii de mediu trebuie văzută şi prin prisma creşterii competitivităţii agricole. „În agricultură vorbim de resurse de producţie care sunt vii, solul, plantele sunt materie vie şi aceste chestiuni de protecţie a mediului dau, de fapt, şi direcţia competitivităţii economice în agricultură. Dacă nu ţinem seama de aceste aspecte, riscăm să pierdem pe termen lung competitivitatea şi performanţa economică”, a spus oficialul european. Tocmai pentru a evita aceste riscuri, la nivel european, în noua Politică Agricolă Comună, sunt prevăzute anumite practici prietenoase cu mediul, pe care fermierii le pot aplica şi pentru care primesc sprijin financiar. În opinia dlui Cioloş, aplicarea măsurilor de agromediu la scara întregii Uniuni Europene va aduce beneficii cuantificabile, care ne vor permite să avem o agricultură mai performantă. Preocuparea pentru durabilitatea producţiei agricole sub aspectul protecţiei mediului şi al calităţii produselor se află şi pe agenda altor ţări din lume. „Sper ca în acest domeniu, UE să fie un pionier”, a afirmat comisarul Dacian Cioloş.

---