Forumul privind Viitorul Agriculturii 2013 (FFA)

Forumul a fost organizat la data de 5 martie a.c., la Bruxelles, de compania Syngenta și Organizația europeană a proprietarilor de teren (European Landowners Organization – ELO). „Acest forum are loc anual, la Bruxelles, și marchează un început frumos al primăverii. Forumul privind Viitorul Agriculturii (FFA) reprezintă atât o oportunitate excelentă pentru angajații companiei Syngenta de a purta dialoguri deschise cu partenerii de business și factorii decidenți pe tema agriculturii, cât și o platformă ideală, unde compania noastră își demonstrează preocuparea în dezbaterea și dezvoltarea politicilor de viitor în agricultură și susținerea unei agriculturi intensive durabile la nivel european”, a declarat dl Andrei Măruțescu, Head of Corporate Affairs Black Sea CU – Syngenta Agro SRL.

Al 6-lea Forum privind Viitorul Agriculturii a avut loc în contextul discuțiilor actuale la cel mai înalt nivel privind reforma Politicii Agricole Comune și finalizarea acesteia. Întrebarea pusă în acest moment este în ce măsură reforma PAC rămâne un simplu mecanism în gestionarea subvențiilor pentru fermieri sau dacă va putea deveni un catalizator pentru intensificarea durabilă a agriculturii europene, punându-le la dispoziție producătorilor agricoli instrumentele necesare, tehnologiile și expertiza pentru a deveni mai competitivi pe piața globală. Reforma va fi analizată și față de alte politici agricole din diferitele parți ale lumii. Ținând cont de criza economică și financiară, securitatea și siguranța alimentară și de mediu rămân în topul agendei de discuții. Evenimentul a avut ca temă intensificarea durabilă a producției alimentare, în contextul provocărilor legate de mediu. Forumul cu o listă impresionantă de vorbitori a oferit un cadru deschis de dezbatere privind viitorul agriculturii. S-au exprimat o serie de preocupări legate de concluziile Consiliului European privind cadrul financiar multianual și negocierile reformei Politicii Agricole Comune.

Au participat reprezentanți ai sectorului privat și cel public, ai instituțiilor europene, ai societății civile, ai mediului diplomatic și academic. Din partea Parlamentului României a participat dl Valeriu Andrei Steriu, membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din cadrul Camerei Deputaților. Din păcate, nu au fost prezenți europarlamentari din România și nici comisarul european pentru agricultură, dl Dacian Cioloș. Printre vorbitori s-au numărat: Jose Manuel Barosso, președintele Comisiei Europene, Robert Zoellick, fost președinte al Băncii Mondiale (2007-2012), Franz Fischler, președintele fundației RISE și fost comisar european pentru agricultură, Paolo De Castro, președintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, și Janez Potocnik, comisarul pentru mediu. Lucrările dezbătute pe sesiuni au fost deschise de dl F. Fischler, care s-a referit la tema evenimentului privind intensificarea durabilă a producției alimentare în contextul provocărilor legate de mediu. Discursul președintelui Barroso a reliefat rolul major al Politicii Agricole Comune (PAC) – „o politică cu adevărat europeană” – în vederea asigurării unei creșteri durabile. Acesta a atras atenția care ar putea fi consecințele unei fragmentări a pieței agricole cu 27 de politici diferite și a arătat că agricultura UE reprezintă unul dintre sectoarele cele mai competitive la nivel global.

Dl J.M. Barosso a subliniat că succesul PACeste legat de capacitatea sa de a fi adaptată, iar unul dintre aspectele cele mai sensibile pentru viitorul agriculturii este durabilitatea ecologică. Președintele Comisiei Europene consideră important a răspunde cererii tot mai mari de alimente, plecând de la un progres tehnologic echilibrat și, în același timp, sunt necesare protejarea mediul și adaptarea la schimbările climatice. Pentru „înverzirea autentică a PAC”, a dat asigurări că se dorește ca această schimbare să fie cât mai simplă pentru agricultori. De asemenea, și-a exprimat convingerea că pentru multe sectoare economice, dar în special pentru sectorul agricol, nu există competitivitate pe viitor fără a integra provocările de mediu, fără o utilizare rațională a resurselor naturale sau fără a proteja biodiversitatea.

Dl R. Zoellick a subliniat rolul agriculturii pentru țările în curs de dezvoltare și piețele emergente și a atras atenția asupra unor schimbări structurale majore în viitor. Acesta a trecut în revistă ultimele evoluții la nivel mondial privind prețurile produselor agricole și a insistat asupra productivității și deschiderii comerțului agricol, pentru a răspunde provocărilor legate de volatilitatea tot mai mare. Totuși, se așteaptă o creștere constantă a prețurilor produselor agricole, după o lungă perioadă de scădere. Investițiile trebuie adaptate specificului țărilor, iar politicile legate de mediu trebuiesc integrate cu cele agricole. Este nevoie de investiții în agricultură legate de mediu și climă (climate smart agriculture).

La sesiunea privind reforma PAC, dl De Castro s-a referit la o serie de aspecte esențiale legate de buna funcționare a lanțului agroalimentar, importanța asocierii producătorilor, concentrarea ofertei de produse și extinderea sistemului de contractualizare. Președintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European a relevat faptul că producătorii agricoli au fost cei mai afectați de volatilitatea prețurilor și practicile comerciale neloiale. De aceea, este necesară respectarea principiilor de bune practici, cu reguli valide pentru întreaga UE. În acest sens, a subliniat că amendamentele PE conțin propuneri concrete legate de un sistem normativ simplificat pentru organizarea producătorilor și asociațiilor interprofesionale, precum și pentru consolidarea puterii de negociere a producătorilor. Cu privire la concluziile Consiliului European privind cadrul financiar multianual (MFF), acesta a subliniat că va fi o majoritate largă a PE care nu se va exprima în favoarea acordului din Consiliu. De asemenea, consideră că, dacă MFF se va aproba în forma actuală, nu va reprezenta o oportunitate de creștere pentru UE, ci un cost, ceea ce nu este acceptabil. Dl Potocnik a subliniat că proporția de 30% pentru înverzirea plăților directe este foarte binevenită, dar trebuie să fie legată de biodiversitate, apă, sol și climă. Consiliul European nu s-a exprimat cu privire la includerea directivei-cadru privind apa și cea legată de utilizarea durabilă a pesticidelor la normele privind eco-condiționalitatea. Comisarul pentru mediu a precizat că nu este de acord cu flexibilitatea între piloni, considerând că cel de-al doilea pilon este cel care asigură schimbări structurale reale pentru modernizarea agriculturii. Fermierii activi trebuie să mențină zona rurală. Acesta a arătat că va fi fundamental să se mențină parteneriatul dintre mediu și agricultură; în cazul în care acest parteneriat este rupt, ar putea conduce la crearea unui fond separat pentru mediu și la o mai mare reglementare.

În concluzia forumului, dl Fischler a subliniat următoarele aspecte, referindu-se la diferitele schimbări preconizate în domeniul agricol:

creșterea constantă a prețurilor produseloragricole după o lungă perioadă de scădere – se prevede o creștere constantă a prețurilor în următorii 10-15 ani;

profitabilitatea sectorului agricol alUE nu va crește, în acord cu ultimele informații furnizate de Comisie;

dezvoltarea unor noi instrumente pentru acontracara fenomenul volatilității prețurilor;

intensificarea durabilă – analiza uneinoi forme de decuplare (decoupling input, at least partially, from output);

inovarea ar trebui sprijinită în cadrulreformei PAC (knowledge per hectare);

asigurarea echilibrului celor 3 componente:economică, ecologică și socială;

bioeconomia – tehnologia are un rolcrucial și poate reprezenta o nouă oportunitate pentru sectorul agricol al UE;

optimismul exprimat cu privire laviitorul agriculturii din Africa;

reforma PAC – în acest moment, în acord cu evoluțiile din PE și Consiliu și discuțiile cu reprezentanții fermierilor, direcția ar fi mai degrabă „o oportunitate pierdută decât un succes”, însă se așteaptă rezultatul negocierilor – Parlament European-Consiliu

referitor la înverzire, acceptarea dublei finanțări implică un risc foarte mare de a pierde ulterior; aplicarea unor măsuri diferite de echivalență în statele membre prezintă un risc clar de a avea mai multă birocrație și nu o politică mai durabilă;