Franţa - Toulouse: Program pentru dezvoltarea culturii sorgului în Europa (II)

În vizita noastră în Franţa, la Toulouse, în cadrul programului pentru dezvoltarea culturii sorgului în Europa, am avut ocazia să-i întâlnim pe dl Quentin Devaud - de la Eurosorgho, pe dl Lannes - de la Ferma de produse lactate, pe dl Gaec de Gourdou Nord, producător de sorg pentru furaj, şi pe dl Richard Gourmanel - tehnician lapte în cadrul Camerei de Agricultură din Haute-Garonne.

Vizita a continuat la un producător de seminţe de sorg, dl Ricard, alături de dl Béatrice Piel, inspector RAGT; dl Guy Meric - director tehnic Camera de Agricultură din Haute-Garonne şi dl Jean-Louis Borel, inspector SOC (Serviciul Oficial de Certificare).

Parcursul vizitei noastre a inclus şi o discuţie cu responsabilul sindicatului pe porumb şi sorg din regiunea Haute-Garonne, într-o exploataţie familială de 165 ha cultivată cu porumb, porumb siloz, 70 ha de cereale păioase, grâu dur şi grâu moale, mazăre şi păşune. Ferma deţine două efective de vaci de lapte: 50 de vaci de lapte şi 45 de juninci, dar şi un efectiv de capre de lapte. De această exploataţie de dimensiune medie pentru Franţa se ocupă doar trei oameni. Sorgul este doar pentru vacile gestante. Suprafaţa cultivată este de 3 hectare, neirigate, dar cu o producţie foarte mare la hectar, ceea ce asigură necesarul de hrană al animalelor. Producţia este cuprinsă între 12 şi 15 tone de substanţă uscată, iar la porumb de 16-17.

Silozul de sorg comparativ cu silozul de porumb este la 0,8 UF (unităţi furajere), iar valoarea de azot din sorg este similară cu valoarea de la porumb. Sorgul este un produs bun de utilizat în alimentaţia junincilor, dar şi a vacilor, folosit în amestec cu porumbul siloz, pentru că diminuează cantitatea de amidon din furaj. Cele 50 de vaci în lactaţie în momentul de faţă produc 29 de litri de lapte per cap de vacă. În raţiile vacilor de lapte, sorgul este folosit pentru a dilua concentraţia de amidon, pentru că porumbul poate fi foarte bogat în amidon în unele zone; în plus, avem şi un aport de zaharuri. Alt avantaj al sorgului este că se pot obţine randamente ridicate fără irigare. Sorgul are un randament foarte stabil, nu variază mult.

Calitatea laptelui este influenţată de furajarea exclusivă cu sorg?

S-au făcut acum câţiva ani nişte raţii cu 100% siloz de sorg, dar problema a fost o lipsă de conţinut energetic, mai puţin lapte, mai puţină materie proteică şi materie grasă. După părerea mea, este mai bine combinat cu porumbul. Sorgul nu trebuie să înlocuiască porumbul. 1/3 siloz de sorg şi 2/3 porumb la vacile de lapte, iar la juninci 100% sorg. La sorg există date de recoltare diferite, iar producţia se pune în depozite diferite, la aproximativ 120 de zile după semănat se începe recoltarea. Am semănat la sfârşitul lunii aprilie, după porumb, şi am folosit acelaşi erbicid ca la sorgul clasic, cu un aport de 100 de unităţi de azot. Pentru o vacă în lactaţie important este conţinutul de zaharuri şi mai puţin nivelul energetic şi de fibră. Digestibilitatea este mai sigură pentru că se elimină riscul acidozei, excesul de amidon la vacile de lapte prezintă un risc. Un alt avantaj al culturii de sorg îl reprezintă dăunătorii. Sorgul este mai puţin vulnerabil la dăunători decât porumbul, iar în această zonă nu avem mistreţi. Sorgul este o plantă care lăstăreşte, nu are o singură tulpină, este mult mai densă, cu mai multă masă verde. Avantajul sorgului este că porneşte în vegetaţie foarte rapid după semănat şi acoperă rapid terenul, iar buruienile nu au spor. A fost semănat la o distanţă de 80 cm între rânduri şi prăşit mecanic. În metoda clasică, distanţa între rânduri ar fi de 60 cm. Densitatea la semănat a fost de 300.000 de boabe la hectar.

Dl Sébastien Roualdes, RAGT, prezintă avantajele culturii sorgului pentru furajarea animalelor:

„În Franţa, sunt trei categorii de sorg pe care le producem: prima categorie - de tip siloz, ce are de la 0 la 30% amidon în funcţie de prezenţa bobului şi la care conţinutul energetic este apropiat de cel al porumbului; alt tip de sorg este cel pentru dublă utilizare, dar aceasta nu înseamnă boabe şi siloz, ci este intermediar între siloz şi pentru utilizare industrială; cea de-a treia categorie este strict pentru utilizare industrială. Unele tipuri de sorg ajung, precum cel pentru siloz, la un conţinut energetic foarte apropiat de cel al porumbului şi pot fi utilizate pentru vacile de lapte. În funcţie de categoria animalului, folosim diferite tipuri de sorg la furajare. Pentru două tipuri de sorg putem avea o energie echivalentă, dar poate diferi cantitatea de amidon. Conţinutul de amidon nu este acelaşi lucru cu conţinutul de energie. Sorgul cu un conţinut redus de amidon poate avea un aport bun de energie, prin fibră şi prin zaharuri. În momentul în care un porumb este prea bogat în amidon, se poate întâmpla acest lucru în zone foarte irigate sau în care recoltările sunt târzii, ingerarea de către animal duce la un consum mai mare şi la o risipă energetică. Prin urmare, sorgul vine cu un avantaj pentru că diluează aceste concentraţii care la un moment dat pot fi mult prea bogate. El ameliorează şi durata de masticaţie, dar reduce şi riscul acidozei. Sorgul este recunoscut pentru acest efect de îmbunătăţire a conţinutului de grăsimi din lapte. De reţinut faptul că sorgul este un furaj de tip complementar pe lângă porumb sau, în unele cazuri, pentru vacile care nu sunt în lactaţie sau la junici; poate fi folosită o raţie de 100%, dar în mod obişnuit este un element complementar asociativ.

Pentru valorificarea în nutriţia animală, bobul de sorg trebuie să aibă un conţinut de tanin foarte scăzut. Performanţele de digestibilitate proteică şi energetică trebuie să se facă neapărat pe fondul inexistenţei taninilor. În momentul de faţă, la sorg există mai puţine riscuri de dezvoltare şi apariţie a micotoxinelor decât la porumb. În 20 de ani de cercetare în Franţa, prin eforturi de ameliorare, am reuşit eliminarea genelor care conferă tanin, practic ceea ce s-a produs în ultimii ani este fără tanin. La siloz este mai puţin importantă eliminarea taninului deoarece pentru rumegătoare efectul este slab. În general, sorgul comercializat de RAGT şi Eurosorgho este fără tanin.“

Am mai avut ocazia să-i întâlnim pe dnii Ricard - producător de seminţe de sorg, Béatrice Piel, inspector RAGT, Guy Meric - director tehnic Camera de Agricultură din Haute-Garonne, şi Jean-Louis Borel, inspector SOC (Serviciul Oficial de Certificare).

Béatrice Piel, tehnician producţie de seminţe porumb, floarea-soarelui şi sorg, RAGT Semences

„Suntem producători şi practic ne axăm pe porumb, care este principalul produs, dar şi pe floarea-soarelui şi sorg. Cultivăm circa 20 ha sorg, 20 ha floarea-soarelui şi 400 ha de porumb. Mă ocup de aspectele tehnice din teren, ceea ce înseamnă toată tehnologia aplicată de la însămânţare până la recoltare. Ideea este ca toată lumea să aibă de câştigat, şi noi, şi producătorul. În această zonă avem o reţea de producători care este a noastră de mult timp, Aveyron este zona de origine a companiei RAGT. Avem doi hibrizi de sorg în fază experimentală, avem o parcelă cu două linii, noi ieşite proaspăt din zona de cercetare. De obicei punem şase linii femele şi două mascule. Este important să spunem că seminţele de sorg în Franţa sunt realizate în special în zona Provence, din SE ţării. Sorgul furajer şi cel boabe, pe de altă parte, este concentrat în această zonă. Toată producţia de seminţe este supusă obligatoriu unor contracte şi unor relaţii de încredere între societatea producătoare de seminţe şi producătorul efectiv.“

Dl Ricard, producător de seminţe de sorg, ne-a precizat:

„Am însămânţat pe 15 mai liniile femele şi prima linie masculă, iar a doua linie masculă, în momentul germinării liniilor femele. Apoi am facut două combateri ale buruienilor. Facem un semănat decalat al liniilor masculine ca să încadrăm perioada înfloririi, pentru a asigura precocitatea liniilor mascule şi femele, pentru ca înflorirea să se petreacă în acelaşi timp. Însămânţarea liniilor parentale mascule se face în funcţie de stadiul de înflorire al liniilor femele, ne orientăm după linia femelă pentru a stabili momentul de însămânţare la linia masculină. Practic, noi furnizăm un protocol de însămânţare producătorului, care este respectat, ţinând cont şi de condiţiile meteorologice. Curăţarea constă în înlăturarea plantelor nefertile. Câmpul trebuie verificat zilnic în timpul perioadei de înflorire, iar producătorul este însărcinat cu această operaţiune. Pentru porumb am cumpărat deja o maşină de castrat şi lucrăm cu o echipă redusă. Combaterea buruienilor poate fi o problemă, gramineele nu sunt întotdeauna uşor de gestionat, dar trebuie ţinute bine sub control. Combaterea chimică o facem după semănat şi după răsărire, poate mai venim şi cu un tratament cu insecticid, un tratament cu azot în stadiul de 5-6 frunze, apoi irigat. Sorgul pentru sămânţă este o plantă consumatoare de apă, dar suntem într-o zonă irigată. Majoritatea culturilor de sorg din Franţa nu sunt irigate, dar sorgul de sămânţă este irigat. Producţia medie variază foarte mult -  20-25-30 de chintale sau 2,5 tone/ha la sorg, faţă de 3,5 tone/ha la porumb. Practic, la fiecare linie femelă există un randament de referinţă, pot să am la 25-28 de chintale sau pot să am la 30 şi mai mult, este o referinţă fixată în funcţie de ceea ce produce linia femelă. Producţia de seminţe în Franţa este foarte performantă, axată pe calitate şi foarte organizată. Producţia de sămânţă este foarte bine reglementată, fie că este vorba de porumb sau sorg, responsabilul certificării de seminţe este Serviciul Oficial de Control (SOC), un organism de inspecţie al Ministerului Agriculturii. SOC deleagă personal, practic lasă această sarcină la nivelul Federaţiei Naţionale de Producători, respectiv reprezentanţii lor şi reprezentanţii societăţilor de seminţe. Federaţia deleagă la rândul ei controlul la nivel local şi orgnizează controlul producţiei. Această operaţiune constă în angajarea unor oameni sezonieri care în fiecare zi intră în parcele şi se uită dacă agricultorii şi-au făcut bine munca. La porumbul de sămânţă se controlează lucrările de castrare şi, având în vedere că se urmăreşte obţinerea unui hibrid, dacă mai există flori cu polen. Dacă mai există, se refuză porţiunea respectivă, aceasta fiind considerată un lot neconform. Obiectivul este să se controleze puritatea hibrizilor. Există plante femele şi plante mascule, iar primul lucru pe care îl controlăm este mediul înconjurător efectiv. În jurul acestor parcele, că avem porumb sau sorg, la mai puţin de 100 de metri să nu existe alte producţii de acelaşi tip, să nu existe hibridizare din exterior. Un alt aspect controlat este respectul protocolului de însămânţare. Avem planul de însămânţat format din şase linii femele şi două linii masculine. Se verifică efectiv respectarea acestei cerinţe, apoi se încep lucrările de epurare, adică plantele care nu sunt conforme, care prezintă caracteristici diferite, fie că sunt femele sau mascule, sunt smulse. Un alt lucru de controlat sunt femelele sterile. Această eliminare se face foarte greu, este operaţiunea cea mai delicată. Porumbul are 80.000 plante/ha, sorgul are 300.000 plante/ha, iar când controlezi producţia de seminţe există un moment în timpul zilei în care lucrurile merg bine, apoi nu mai merg, după două ore de control este foarte greu, fizic vorbind este prea solicitant. Când faci producţie de sămânţă cu boabe roşii nu trebuie să ai albe, acestea trebuie scoase şi invers. Aceasta este ultima operaţiune, apoi se validează producţia, adică se consideră, la plecarea inspectorului, că poate fi comercializată.

Aceste loturi de sămânţă sunt controlate, se fac analize sub aspectul purităţii şi germinaţiei la laborator. După ce totul este conform, societatea comunică SOC, care pune o etichetă albastră pe sacul de sămânţă.“

Jean-Louis Borel, inspector SOC (Serviciul Oficial de Certificare)

„În timpul campaniei de vară, scopul meu este dublu. Verific ca tehnicienii care sunt pe parcele să cunoască foarte bine regulamentul şi să-l aplice, dar şi că fiecare parcelă vizitată este în stare de conformitate. La sorg, pe o rază de 200 de metri, nu mai trebuie să existe alt lot de sorg, ne uităm cât de bună este izolarea. Pe parcelă mai verific prezenţa anomaliilor de înălţime şi prezenţa plantelor femele fertile. Verificăm doar prin sondaj, nu mergem în toate parcelele. Toţi tehnicienii sunt dotaţi cu o aplicaţie pe telefon şi în fiecare zi trimit pe un server observaţiile lor de pe teren. Acest lucru ne permite nouă, celor de la SOC, să verificăm în fiecare zi dacă ceea ce s-a observat a fost înregistrat corect. Că este vorba de sorg sau de porumb, problema buruienilor este dată de gradul de acoperire al terenului. Poţi să ai buruieni care răsar în acelaşi timp cu sorgul, o problemă foarte delicată, iar din această cauză producătorii de seminţe trebuie să fie extrem de pricepuţi şi cu o tehnică specială în producţia de seminţe.“

Guy Meric, director tehnic Camera de Agricultură din Haute-Garonne

„Cadrul legislativ este foarte strict pentru producţia de sorg şi, chiar dacă sunt agricultori profesionişti, se menţine totuşi acest control strâns pentru că trebuie să aibă o producţie ireproşabilă, şi germinativ, şi ca eficienţă a hibrizilor. Ministerul ne controlează, nu numai că nu ne dă bani, dar în toată organizarea controlului cei din sector îi plătesc pe inspectori. Sectorul se finanţează singur, pentru că vrea să aibă producţie de calitate foarte înaltă. Nu există subvenţie pentru producţia de sămânţă, nici franţuzească, nici europeană. O dificultate a acestui gen de producţie este ca pe aceeaşi parcelă să avem două tipuri de plante: unele bine fecundate şi altele mai puţin fecundate. O altă dificultate a producţiei este că, dacă plouă, plantele nu germinează, se ratează polenizarea. Umiditatea trebuie să fie cuprinsă între 18 şi 20% în stadiul de recoltare. Porumbul este recoltat sub formă de ştiulete şi treierat, iar sorgul este recoltat boabe. La recoltarea sub formă de boabe nu poţi face triere ca la porumb pentru că la ştiuleţi 80-90% din ei sunt triaţi deja de agricultor. Din acest motiv, la sorg este foarte importantă parietate parentală, care trebuie să fie ireproşabilă. Se recoltează cu aceeaşi combină reglată altfel. Important este să nu spargi bobul, fie că este vorba de porumb, fie de sorg; dacă este uşor fisurat, bobul nu mai germinează. Sămânţa dată producătorului deseori este sămânţă bine făcută, adică seminţe de bază. Dacă aceste seminţe nu au fost pregătite foarte bine, poţi să ai o problemă pe parcurs.“