Fructele moldovenilor cuceresc pieţele occidentale

În această primăvară, Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct“ , din Republica Moldova, a organizat mai multe întâlniri virtuale cu potenţiali şi actuali parteneri din vestul Europei. Două culturi au fost în centrul atenţiei: merele şi prunele. Discuţiile, concentrate şi cu subiecte precise, au fost însoţite de tururi virtuale în ferme, prezentări de tehnologii şi produse etc.

În cifre, asociaţia se prezintă astfel: 2006 anul fondării, 20.000 ha lucrate, peste 180 de membri, din care mai mult de 50 certificaţi GLOBAL GAP, şi o producţie de fructe de circa 200.000 tone anual. Din această cantitate, mai mult de jumătate pleacă peste hotare, având ca principale destinaţii piaţa Rusiei (instabilă acum), România, precum şi ţările vestice, în care se face o campanie intensă de promovare în ultima perioadă. Producătorii sunt ajutaţi de ceilalţi membri din asociaţie, companii specializate în comerţ. „Practic, asociaţia îşi susţine membrii prin stabilirea de contacte (şi contracte) între ei şi potenţialii cumpărători, prin promovare, participare la târguri şi misiuni internaţionale etc., inclusiv întâlniri online şi tururi virtuale în ferme.

Se preocupă de identificarea nevoilor pieţei pentru a-i ajuta pe producători să vină în întâmpinarea cererii. Asigură suport tehnic, consultanţă, instruire“, descrie pe scurt Adrian Cojocaru, directorul de marketing al organizaţiei, activitatea lor. Referitor la mere, moldovenii se mândresc cu un export de peste 185.000 de tone, fiind în top 10  exportatori mondiali anul trecut. S-au făcut investiţii masive în ultimii ani în sectorul horticol şi vor să arate acest lucru prin invitarea buyer-ilor în Moldova, iar acum prin aceste întâlniri şi vizite online în ferme. Prospectează cu curaj şi identifică rapid oportunităţi în ţările scandinave sau în Marea Britanie, Germania, Austria etc. Acestea sunt interesate şi de prune, caise, cireşe, piersici sau struguri de masă, iar cantităţile trimise către ele din ce în ce mai mari. Pentru a cuceri aceste pieţe, moldovenii mizează pe gustul fructelor cultivate în această parte a continentului, explică Adrian Cojocaru.

Suprafaţa ocupată cu mere nu s-a schimbat semnificativ în ultimii 10 ani, dar s-a mărit cea a plantaţiilor superintensive cu toate dotările necesare, ceea ce a făcut ca din 2015 până în 2019 exportul de mere să poată creşte cu 125%. Conform directorului de marketing, aceasta se datorează investiţiilor în plantaţii şi în capacităţi de stocare şi, cel mai important, în instruirea producătorilor.

Însă una dintre provocările moldovenilor este trecerea graniţei cu UE (România în speţă) şi mai ales tranzitarea ţării noastre, care, spun ei, le poate produce întârzieri ale unor transporturi. Dar cu o bună planificare, aceste neplăceri pot fi depăşite, le-au explicat ei potenţialilor parteneri din vest interesaţi de păstrarea prospeţimii fructelor mai perisabile. Promiţător este şi sezonul de prune, nu doar cel de mere.

După ce anul trecut au avut pierderi, speră ca anul acesta producţiile să revină la normal, mai ales că umiditatea solului este refăcută în mare parte. Aşteptările moldovenilor sunt de cel puţin 110 mii de tone de prune pentru sezonul acesta. După ce au exportat numai către România peste 12.000 de tone în 2019 şi 10.000 de tone anul trecut, pentru 2021 calculele sunt şi mai optimiste. Dar cele mai promiţătoare pieţe, după contractele din 2020, sunt cele din Germania şi Austria, unde cantităţile exportate s-au dublat anual din 2017, ajungând ca în sezonul anterior să atingă 2.600 de tone, respectiv 1.900 de tone. Au ajuns şi pe pieţe mai puţin tradiţionale pentru ei, cum ar fi Franţa, Belgia, Olanda. Acum, datorită noilor directive ale UE, şi-au propus să fie mai atenţi la metodele de producţie şi protecţie a culturilor şi la reziduurile de pesticide: „Protecţia culturilor va fi cea mai mare provocare pentru producători sezonul acesta, iar asociaţia va pune un accent deosebit pe furnizarea de soluţii care să respecte regulile IPM (Integrated Pest Management)“, a mai precizat Adrian Cojocaru. El crede că fructele lor câştigă datorită gustului care face diferenţa, precum şi unei ferestre de timp între momentul recoltării din alte zone producătoare din Europa şi cel din Republica Moldova:

„În general, competiţia principală vine de la producătorii locali de pe pieţele de destinaţie, dar având în vedere momentele diferite de recoltare, vor exista oportunităţi pentru toată lumea“. Concomitent, se investeşte în capacităţi de depozitare şi de ambalare conform cererii retailerilor, pentru a putea livra continuu. Aşadar, producătorii moldoveni se pregătesc să ia cu asalt nu doar piaţa românească, obişnuită deja cu prunele sau strugurii vecinilor noştri, ci mai ales piaţa occidentală dornică şi de caise, piersici, cireşe, vişine etc.

„În contextul restricţiilor de călătorie dictate de pandemie, Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe din Moldova a creat o modalitate alternativă de a cunoaşte unii dintre producători şi exportatori. Folosind tehnologia de vizionare panoramică 3D şi videoclipuri, cumpărătorii interesaţi de fructele moldoveneşti pot păşi virtual în livezile şi spaţiile post recoltare“, a lansat Adrian Cojocaru invitaţia către achizitori, într-un interviu acordat frezhplaza.com.

Roxana DRĂGHICI