GAL – vector al dezvoltării rurale

Pe 26 februarie a.c., la Bucureşti, Federaţia Naţională a Grupurilor de Acţiune Locală din România (FNGAL) a organizat, cu susţinerea Consorţiului Programului de Dezvoltare Rurală prin Antreprenoriat şi Asociere şi a Nevo Parudimos - membră a reţelei europene ERGo Network, un eveniment dedicat acordării sprijinului tehnic şi metodologic pentru reprezentanţii Grupurilor de Acţiune Locală (GAL) implicaţi în scrierea Strategiilor de Dezvoltare Locală.

FNGAL a organizat evenimente similare în ţară, la Craiova, Braşov şi Piatra Neamţ, în cadrul cărora s-a discutat despre rezultatele obţinute pe PNDR 2007-2013 la nivelul Grupurilor de Acţiune Locală (GAL), dar şi despre perspectivele viitorului Program Naţional de Dezvoltare Rurală, funcţional până în anul 2020. Au fost dezbătute subiecte sensibile ale zonei rurale, cum sunt: agricultura, atragerea tinerilor fermieri, integrarea comunităţilor marginalizate, furnizarea de servicii sociale, dezvoltarea societăţii, protecţia mediului etc. La evenimentul din Capitală au participat Dacian Cioloş, prim-ministrul României, şi Achim Irimescu, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Premierul Cioloş a făcut apel la abordarea GAL dintr-o nouă perspectivă, atribuindu-le un rol substanţial în dezvoltarea comunităţilor rurale româneşti, incluzând şi alte sectoare economice, nu doar cel agricol. Totodată, a făcut recomandarea atragerii de fonduri financiare necesare implementării proiectelor la nivel local şi din alte programe europene, altele decât PNDR, astfel încât nevoile comunităţii rurale să fie cât mai bine acoperite. Pot fi atrase, de exemplu, şi fonduri naţionale, cum sunt cele alocate prin pachetul naţional antisărăcie, lansat recent, care cuprinde 47 de măsuri şi care, unele dintre ele, pot avea implicaţii în mediul rural. „Irlanda, Finlanda, Suedia sunt ţări care au făcut din GAL un vector de dezvoltare în mediul rural, care merg dincolo de dezvoltarea agriculturii şi a sectorului agroalimentar. Acest lucru ne dorim şi noi, iar în cursul acestui an sper să definim acest proiect. Prin excelenţă, GAL înseamnă o abordare de jos în sus. Cred că acum avem şansa aceasta, cu experienţa FNGAL, să abordăm lucrurile în acest fel“, a afirmat dl Cioloş. Acesta a precizat că, pe lângă implementarea proiectelor economice, care rămân estenţiale pentru dezvoltarea mediului rural, să fie demarate şi proiecte de ordin social, care pot fi finanţate atât din PNDR, cât şi din alte programe operaţionale.

Rol în dezvoltarea asociaţiilor

Un alt rol al GAL este acela de a dezvolta formele asociative în mediul rural, atât de natură economică, cât şi socială, iar prim-ministrul României a făcut recomandarea unei implicări mai mari în această privinţă. „GAL pot deveni şi un concentrator de servicii în mediul rural şi prin intermediul formelor asociative care pot fi dezvoltate. Un rol important îl puteţi avea şi pe partea de cooperare la nivel local pentru proiecte economice, de asociere a producătorilor agricoli în jurul unor proiecte economice. Aveţi experienţa de a gestiona proiecte mici şi medii şi cred că aceste proiecte economice pot fi un vector şi de organizare a producătorilor. Rog Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) nu doar să permită, ci să încurajeze această tendinţă. De altfel, vreau să transmit mesajul, dar o să vorbesc şi cu cei de la AFIR, că trebuie evoluată abordarea în AFIR privind LEADER şi GAL. Dacă în prima perioadă bugetară programul LEADER era un fel de a cincea roată la căruţă, care mai mult complica lucrurile cu proiecte mici, cu complexitate mare şi mai ales dacă veneau cu idei noi care nu erau încadrate în anumite şabloane. O să cer AFIR să schimbe total modul de abordare şi să încurajeze, să ia GAL ca partener în dezvoltarea comunităţilor rurale. Ar fi bine dacă ar exista un departament în cadrul AFIR care să se ocupe de acest lucru. Pot să înţeleg o anumită rezistenţă, pentru că ieşim dintr-un anumit cadru, şablon, dar dacă nu încurajăm proiecte inovative înseamnă că renunţăm la spiritul originar al programului LEADER. Nu trebuie să se reproducă la scară mai mică proiecte sau măsuri din PNDR de bază, ci să inoveze.“

Implicare în dezvoltarea unor branduri locale

„În PNDR există acum o serie de măsuri care vizează în mod specific agricultura de mijloc sau familială, produsele de calitate, cele specifice, dezvoltarea lanţurilor scurte de comercializare şi, vă rog, să folosiţi la maximum aceste instrumente. GAL pot să fie vectorul de dezvoltare specifică la nivel local, inclusiv prin intermediul sectorului agricol şi agroalimentar. M-aş bucura să văd GAL implicate şi în dezvoltarea unor mărci specifice, de produse, ca să nu mai vorbesc de produsul montan pe care sper să-l putem aplica în curând, pentru că regulamentul european permite o etichetare specifică pentru produsele montane, unde grupurile de acţiune locală pot juca un rol, dar şi pentru produse cu indicaţie geografică, cu denumiri de origine. Puteţi să vă implicaţi în elaborarea unor caiete de sarcini pentru anumte produse cu indicaţie geografică sau cu denumire de origine protejată. Spun acest lucru că până acum, companiile private s-au implicat cel mai mult în elaborarea dosarelor, care au interes economic, direct, imediat în protejarea anumitor produse, ceea ce nu este rău, dar trebuie să mergem dincolo de asta. Dincolo de interesul strict comercial al unor companii şi să punem chiar în valoare specificul local, care să pornească de la bază şi care să permită valorificarea acestor produse şi de către producătorii mici şi mijlocii şi nu doar de către companiile mari şi mijlocii. Dacă nu faceţi dvs., nu ştiu cine ar putea s-o facă, pentru că, din păcate, nu avem structuri de consultanţă de stat, de asistenţă tehnică, astfel încât să aibă expertiza să facă acest lucru. Cred că unele GAL ar putea să-şi dezvolte capacitatea de asistenţă tehnică pentru a ajuta producătorii să-şi pregătească proiecte, nu doar cele finanţate prin programul LEADER, ci şi pe alte tipuri de măsuri din PNDR. Pentru că avem nevoie de asistenţă tehnică, adaptată producătorilor pe care, din păcate, în momentul de faţă nu o putem asigura performant. Lucrăm la un pachet de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mjloc la sate, pe care sper să-l lansăm în cursul lunii martie, folosind PNDR şi alte programe operaţionale. Unul din obiective este să dezvoltăm clasa de mijloc, cu reale capacităţi de antreprenoriat, pornind de la agricultură, de la sectorul agroalimentar, dar care să meargă dincolo de asta şi să constituie o resursă fiablă şi de durată a dezvoltării locale“, a declarat premierul Cioloş. În opinia premierului, GAL se pot implica în promovarea şi valorificarea produselor româneşti locale în unităţile turistice din România. Regulamentele europene permit etichetarea produselor de origine, chiar şi cele de bază, pe care GAL le pot promova în reţeaua turistică locală. Recent, a fost protejat la nivel european Salamul de Sibiu şi urmează Telemeaua de Ibăneşti, însă multe alte produse de calitate superioară trebuie identificate pentru a obţine această protecţie, pentru ca apoi să constituie un instrument de promovare şi o carte de vizită a României. GAL se pot implica în acest proces.

Cooperativele agricole trebuie să fie un instrument de servicii

În privinţa cooperativelor, prim-ministrul României a declarat că trebuie încurajate cele în care membrii săi sunt agricultori şi care participă cu toate elementele lor de producţie, care se aprovizionează cu inputuri sau comercializează împreună sau pun în comun alte tipuri de servicii. „Acest tip de cooperative trebuie susţinute 100%. Cooperativele văzute ca o structură care să integreze toate bunurile membrilor săi este o prostie şi o exagerare pe care o fac cei care vor să distrugă ideea de cooperative în România. Tocmai aceasta duce la un blocaj intelectual, mental, în România pentru că oamenii îşi amintesc în acest fel de CAPuri, pentru că se vine cu o legislaţie restrictivă, care obligă membrii săi să-şi pună bunurile. Nici eu nu mi le-aş pune. Cooperativa trebuie să fie, în primul rând, un instrument de servicii pentru membrii săi, care să fie agricultori“, a susţinut acesta.

Revigorarea proiectelor abandonate

Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, a declarat că GAL pot deveni motorul dezvoltării la nivel local, având servicii extrem de complexe. „GAL sunt practic AM-ul la nivel local. În procesul de selecţie a Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL), care trebuie să fie finalizat în maximum 2 ani de la semnarea acordului de parteneriat, ce duce la termenul de 6 august 2016. În această situaţie, avem în vedere faptul că s-ar putea să nu respectăm acest termen. Sperăm ca în procesul de selecţie al SDL, să avem efectiv rezultatele pe care ni le dorim şi să regăsim activităţi cât mai complexe care să se desfăşoare la nivel local şi care să constituie baza dezvoltării. Pe PNDR 2007-2013 s-au realizat multe proiecte cu fonduri europene şi sunt cu lacătul pus. Poate ar fi bine ca GAL să revigoreze acele proiecte care au fost abandonate dintr-un motiv sau altul. Din păcate, la Ministerul Agriculturii nu am tras învăţămintele necesare şi greşim în continuare. Aveam instrumentul de evaluare a proiectelor, dar nu pot să spun că ne-a ajutat la ceva pentru că, din păcate, această evaluare s-a făcut formal. Este păcat că nu reuşim să tragem învăţăminte.

Pentru Grupurile de Acţiune Locală, Alexandru Potor, preşedinte al FNGAL, a declarat că alocarea financiară pentru noul program este de circa 650 de milioane de euro, ceea ce va conduce la creşterea GAL cu aproximativ 210, care vor avea o acoperire de peste 90% în zona rurală şi a oraşelor sub 20.000 de locuitori. Numărul de proiecte estimate a fi implementate în noul exerciţiu financiar este de 14.000.

Ana IONIȚĂ