Ghid de diagnoză în fazele creşterii şi dezvoltării stadiale pentru cultura porumbului

În cele ce urmează dorim să prezentăm bolile întâlnite pe teritoriul ţării noastre pentru porumb, conform prezentării făcute de către firma Dekalb.

Prezentul material ajută la identificarea bolilor întâlnite la porumb, pe baza simptomelor prezente pe plante, în diferite condiţii. Nu de puţine ori, ne confruntăm cu situaţia în care se întâlnesc simptome produse de mai mulţi agenţi patogeni, prezenţi simultan pe organele plantei. Simptomele produse de diferiţi agenţi patogeni pot fi similare, în special în stadii incipiente de dezvoltare a bolii.

Stadiul I: de la răsărire până la 8 frunze

Culturile de laborator şi examinarea microscopică pot fi necesare pentru o identificare corectă. În continuare prezentăm bolile şi problemele ce pot apărea în Stadiul I, de la răsărire până în stadiul de 8 frunze. Dacă după încheierea răsăririi culturii de porumb există anumite probleme, este necesară calcularea procentului de răsărire (% plante răsărite = numărul plantelor răsărite x 10/ număr seminţe semănate; SU = P x G, unde SU este sămânţa utilă, P este puritatea şi G este germinaţia).

Dacă răsărirea nu este uniformă, este necesară dezgroparea rândului semănat Lipsa seminţelor din cauza semănătorii: reglaj necorespunzător, organe active uzate, tuburi înfundate, alegerea greşită a discurilor, cutii goale, tratament sămânţă în exces/necorespunzător. În acest caz, se pot observa boabe parţial consumate sau boabe cu galerii săpate în interiorul bobului. Seminţe cu aspect normal fără imbibaţie (nu sunt bombate/umflate), din cauza condiţiilor nefavorabile din sol sau a contactului sămânţă-sol slab. Acestea se regăsesc în soluri reci, uscate şi pot apărea din cauza: insuficientei presiuni a roţii de tasare, a presiunii prea mari de resturi vegetale, a solui uscat sau a pământului bolovănos; pierderii apei, ca urmare a pregătirii patului germinativ, şi a lipsei precipitaţiilor după semănat; semănatului efectuat la mică adâncime, în sol uscat. Seminţe cu aspect normal, bombate, dar negerminate, din cauza condiţiilor nefavorabile de sol şi a efectului negativ în urma aplicării de îngrăşăminte sau pesticide. Aceste seminţe se întâlnesc în soluri reci, umede şi când fitotoxicitatea produsă de pesticide sau o prea mare cantitate de îngrăşăminte este amplasată prea aproape de sămânţă. Seminţe moarte, putrezite, din cauza putregaiurilor la sămânţă sau a ofilirii, arsuri bacteriene la plantule. Apar în special când: condiţiile de sol sunt nefavorabile germinaţiei şi creşterii plantulelor; pot participa mai multe specii de ciuperci şi bacterii; efectul negativ al îngrăşămintelor; seminţe neviabile, condiţii nefavorabile în sol. Tratamentul seminţelor protejează sămânţa şi nu planta! Semănatul s-a efectuat în afara epocii optime, într-un sol cu umiditate ridicată şi rece. Îngrăşămintele sub formă de săruri, N şi K absorb umiditatea şi pot crea un mediu prea uscat pentru creştere. Fertilizarea în brazdă poate vătăma mai uşor seminţele decât îngrăşămintele starter, amplasate la cel puţin 5 cm de sămânţă. Toxicitatea cu amoniu apare când fertilizarea se aplică superficial (la suprafaţă) sau când semănatul se face chiar după fertilizarea cu amoniac anhidru, apă amoniacală sau uree aplicată în apropierea seminţei. Se poate produce piticirea sau moartea plantulelor; rădăcinile acestora apar ca fiind retezate. Borul şi alte microelemente pot dăuna germinaţiei dacă sunt amplasate prea aproape de sămânţă. De asemenea, fenomenele amintite pot avea loc pe soluri reci, umede, uscate sau unde este prezentă crusta. Seminţe scobite din cauza atacului insectelor (în depozit sau în câmp). Dăunătorii specifici sunt viermii-sârmă, iar atacul acestora este favorizat de aciditatea solului şi de umiditatea din sol. Plante lipsă, repartizate neuniform în câmp, din cauza atacului insectelor. Şi în acest caz, principalii dăunători sunt tot viermii-sârmă.

Plantulele de porumb sunt răsucite, cu frunze apărute de sub pământ, din cauza condiţiilor nefavorabile de sol: toxicitate; adâncime de semănat prea mare, rănire mecanică a seminţelor pe parcursul manipulării/semănatului. Aceste fenomene pot apărea când avem crustă, iar solurile sunt reci sau bolovănoase. Bulgării mari de pământ permit luminii să ajungă până la vârful de creştere al plantulei, apariţia frunzelor făcându-se prematur. Crusta se poate distruge utilizând grapa rotativă. Fenomenul poate apărea şi din cauza remanenţei unor substanţe erbicide. Răsărirea este greoaie, înceată şi neuniformă din cauza semănătorii, a condiţiilor nefavorabile de sol (variaţiile mari de temperatură determină o creştere dezordonată) şi a adâncimii de semănat prea mari. Răsărirea seminţelor este greoaie din cauza reglajului necorespunzător al semănătorii, inclusiv adâncimea de semănat. Solurile, în acest caz, sunt foarte reci, uscate, prea umede sau au crustă. Grapa rotativă se poate utiliza pentru spargerea crustei. Fertilizarea în benzi la semănat ar putea ajuta plantele să îndure stresul provocat. Repartiţia neuniformă a plantelor pe rând din cauza semănatului efectuat la o viteză mare sau a unui reglaj necorespunzător al semănătorii. Dacă plantele de porumb sunt dezvoltate anormal, trebuie identificate următoarele simptome: Plantule scoase din pământ sau seminţe mâncate, din cauza atacului şoarecilor, mistreţilor, păsărilor sau insectelor. Este posibil să întâlnim şi plantule scoase din pământ de păsări. Se recomandă utilizarea repelenţilor chimici. Creştere înceată, neuniformă: condiţii de creştere nefavorabile, fertilitate scăzută a solului, rădăcini atacate, fitotoxicitate, rădăcini secundare nedezvoltate, adâncime neuniformă la semănat, îmburuienare masivă.  Acest fenomen poate apărea atunci când solurile sunt reci, umede sau compactate (fertilizarea în benzi la semănat poate minimiza efectul negativ). Dacă se confirmă un sol sărac în nutrienţi, o fertilizare suplimentară la sol sau foliară poate compensa lipsa acestora (trebuie identificată carenţa specifică). Atenţie deosebită la larvele de Diabrotica, de cărăbuş, viermi-sârmă, nematozi! Creşterea neuniformă poate fi cauzată de îngrăşăminte, erbicide (pe solurile uscate, cu textură uşoară, în special dacă semănatul a fost la adâncime mică şi zona este bătută de vânturi puternice). Îngroparea/bilonarea poate ajuta prin acoperirea cu sol a bazei plantei. Schimbarea culorii frunzelor se datorează condiţiilor nefavorabile în sol, carenţelor minerale (carenţă de magneziu), îngheţ sau ger (vârful de creştere nu a fost afectat; recuperare după 2 zile), atacul la rădăcini, fotoxicităţii sau în cazul unui vânt puternic. Fenomenul se înregistrează pe soluri cu stagnare de apă, soluri reci sau compacte. Aceste condiţii pot afecta absorbţia şi translocarea nutrienţilor la nivelul plantei. Dacă s-a identificat o carenţă, se poate recurge la o fertilizare suplimentară (la sol sau foliară). Se controlează vârful de creştere (la 2-4 cm adâncime în sol). De obicei, plantulele pot recupera acest stres. Fenomenul se întâlneşte mai ales în depresiuni, uneori atunci când ninge în luna mai! Alteori se produc diferite carenţe de nutrienţi din cauza rădăcinilor afectate. Schimbarea culorii frunzelor poate fi cauzată de îngrăşăminte sau erbicide sau din cauza abraziunilor produse de nisip sau particule de sol, care creează condiţii dificile pentru dezvoltarea rădăcinilor secundare. Apariţia plantelor albinotice este cauzată de temperaturile scăzute (dar nu îngheţ), vătămările mecanice şi a unui pH acid care duce la blocajul absorbţiei fosforului. Nopţile reci, urmate de zile călduroase, favorizează creşterea părţilor aeriene ale plantei în detrimentul rădăcinilor. Astfel, cerinţele de nutrient pentru creştere vor fi mai mari decât pot pune rădăcinile la dispoziţia plantei. Pe termen scurt, pot apărea simptome de carenţe minerale până ce sistemul radicular ajunge la o dezvoltare normală. Pot apărea şi simptome generale exprimate prin: stagnarea în creştere a plantelor şi apariţia blocajelor şi carenţelor temporare ale elementelor nutritive, din cauza secetei; atacului insectelor şi a nematozilor la rădăcină sau tulpină; vătămărilor mecanice ale rădăcinilor. Frunze înrulate, prinse împreună, cu aspect de bici sau frunze de ceapă din cauza unei nutriţii dezechilibrate şi a fenomenului de grindină. Acest fenomen apare ca o carenţă de B sau Ca, iar afectarea vârfului de creştere provoacă adunarea/împachetarea frunzelor.

Frunze sfâşiate sau mâncate din cauza atacului dăunătorilor, mistreţilor, vântului puternic, fenomenului de grindină, atacului de Limax sau al larvelor de Oscinella frit (musca neagră a cerealelor) asupra frunzelor tinere. Fenomenul poate apărea şi în cazul atacului melcului, lăcustelor, care pot fi identificate după urmelor lăsate pe sol. Frunze punctate, colorate în benzi sau uscate, arsuri provocate de granulele de uree căzute în pâlnia frunzelor, din cauza vântului puternic, a unui pH acid, a unor carenţe minerale, a unui dezechilibru nutriţional sau a unui atac de dăunători sau boli, a fenomenului de fitotoxicitate, a variaţiilor termice, dar şi o caracteristică genetică a hibridului.  Abraziunile produse de particulele de nisip şi sol conduc la băşicarea în dungi a frunzelor, urmată de înroşirea/învineţirea şi uscarea zonei afectate. Fenomenul poate apărea şi ca o consecinţă a carenţelor de B, Cu, Mg, K, S, Zn sau a atacului de omizi miniere sau tripşi, atacului de boli specifice (antracnoză), ofilirea bacteriană, pătarea în ochi, ofilirea lui Goss, pătarea bacteriană, arsură bacteriană (pe solurile reci şi umede), virozelor, arsurile produse de îngrăşăminte lichide, drift, erbicide sau nopţi reci urmate de zile senine, călduroase. Frunze cu perforaţii, datorate unor dăunători, cum ar fi: Ostrinia, cărăbuşi. Plante care se ofilesc şi mor brusc, datorită dăunătorilor, fenomenului de fitotoxicitate şi atacului de buha semănăturilor, a unor boli, a fenomenelor de îngheţ şi ger, a fulgerelor, a solurilor cu stagnare de apă, secetă severă şi vânt puternic. Se va acorda atenţie dăunătorilor (viermii-sârmă, buha), erbicidelor aplicate necorespunzător, a bolilor specifice (arsură bacteriană, ofilire bacteriană, ofilirea  lui Goss). În acest caz trebuie verificat vârful de creştere, deoarece putem avea o distrugere completă, în zonă circulară. Plante răsucite, frânte din cauza fenomenului de fitotoxicitate, a unor dăunători (Ostrinia), a unor temperaturi apropiate de 0 grade noaptea sau aplicarea necorespunzătoare de erbicide hormonale (2,4 D), urmate de vânt puternic. Plante cu frunzele bazale îngălbenite, uscate din cauza fenomenului de crustă, fenomen întâlnit frecvent pe terenurile nisipoase, care se încălzesc foarte uşor.

Victor VĂTĂMANU