Ghioceii speranţei

Ghioceii speranței

Potrivit priorităţilor determinate de specificul culturilor agricole preconizate a fi înfiinţate de către fermieri în această primăvară, campania agricolă este în plină desfăşurare. Atât umiditatea din sol, cât şi temperaturile înregistrate în ultima perioadă corespund condiţiilor agrotehnice de pregătire a solului, de însămânţat şi de germinaţie a seminţelor. Şi activităţile specifice în livezi, podgorii, sere şi solarii, de pregătire a răsadurilor şi aprovizionarea cu îngrăşăminte, substanţe de combatere a bolilor şi dăunătorilor sunt priorităţi pe agenda de lucru a fermierilor în această perioadă. Din păcate, potrivit aprecierii agricultorilor, toate aceste activităţi şi multe altele sunt efectuate cu întârziere din cauza lipsei capitalului de lucru propriu şi a plăţii tardive a subvenţiilor pentru sectorul vegetal, dar şi a ajutorului de stat pentru suportarea diferenţei între acciza standard şi acciza redusă la motorina utilizată în agricultură în trimestrul IV/2015. În primul trimestru, Executivul a aprobat totuşi câteva acte juridice importante, menite să vină în sprijinul fermierilor. Astfel, în baza legii, prin Ordinul comun MADR-MF nr. 286 din 8.03.2016 s-a aprobat plata diferenţei de acciza la motorină consumată pentru executarea lucrărilor agricole în trimestrul IV/2015. De asemenea, la sfârşitul lunii martie Executivul a stabilit cuantumul plăţilor directe, dar şi plafonul ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal. Fondurile totale alocate însumează 1,235 miliarde euro, din care plăţile directe din FEGA sunt de 1,107 miliarde euro, respectiv de 128 milioane euro ce reprezentă ajutoare de stat tranzitorii potrivit prevederilor OUG nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plată care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020.

Prin modificarea prevederilor HG nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul zootehnic, s-a aprobat cuantumul acestuia pentru anul 2016. Pe lângă stabilirea finanţării etapei a XVII-a de dezvoltare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor pentru perioada 2014-2024, ale cărui rezultate sunt deocamdată modeste, MADR luând în considerare severele schimbări climatice din ultimul deceniu, ar trebui să impulsioneze reabilitarea reţelei principale de irigaţii, întrucât există fonduri pentru executarea acestor investiţii. În acest sens, potrivit prevederilor Legii nr. 269/2015, MADR dispune pentru perioada 2016-2020 de 1,015 miliarde euro destinate reabilitării infrastructurii principale de irigaţii. Din păcate, în acest sector vital pentru agricultură, birocraţia este la ea acasă. Deşi ANIF are tradiţie în domeniu, beneficiind în ultimele decenii de fonduri semnificative şi de o bază de date privind situaţia lucrărilor de îmbunătăţiri funciare deosebită, stabileşte cu mare întârziere, în cadrul unei strategii, obiectivele de investiţii în sectorul irigaţii. Aceste documentaţii tehnice vor fi fundamentate pe studii de prefezabilitate şi fezabilitate, licitaţii etc., care presupun un consum considerabil de timp şi resurse. Întrucât lunga vară fierbinte bate la uşă, toate aceste proceduri birocratice sunt în detrimentul fermierilor care aşteaptă apa pentru irigaţii, nu justificări, deseori formale. Este de salutat iniţiativa AFIR în ceea ce priveşte modificarea Regulamentului de organizare a procesului de verificare şi selecţie la diferite măsuri din cadrul PNDR 2014-2020, ce are ca rezultat direct scurtarea perioadei de evaluare a proiectelor.

În sfârşit, APIA, în perioada 1.03-16.05.2016, înregistrează mult discutatele cereri unice de plată, cu precizarea că depunerea după această dată a documentelor respective va determina reducerea cu 1% a sumelor cuvenite fermierilor pentru fiecare zi lucrătoare întârziere. Este important de ştiut de către agricultori că după data-limită sus-menţionată, APIA nu va mai înregistra cereri unice de plată. Comunicatele alarmante din ultima perioadă aduse la cunoştinţă consumatorilor, referitoare la calitatea uneori îndoielnică a unor produse alimentare care se comercializează în ţara noastră, au generat o justificată îngrijorare. Dacă aceste ştiri sunt reale, MADR trebuie să iniţieze urgent revizuirea legislaţiei şi politicilor în domeniu pentru ca acestea să fie pe deplin armonizate cu Normele Standard de calitate, control şi practică ale Uniunii Europene. Consumatorii ar aprecia dacă instituţiile de specialitate cu responsabilităţi de control al produselor alimentare - ANSVSA, ANPC, şi nu numai - şi-ar intensifica acţiunile specifice pentru protecţia populaţiei şi pentru responsabilizarea producătorilor, procesatorilor şi comercianţilor în ceea ce priveşte conformitatea produselor alimentare. Pentru asigurarea sănătăţii şi securităţii alimentare a consumatorilor, nici un efort nu este prea mare din partea autorităţilor cu atribuţii de control şi prevenţie în acest domeniu. Totuşi, nu trebuie să ne pierdem speranţa că lucrurile se vor aşeza pe făgaşul normal şi în atât de mult încercata noastră ţară de-a lungul istoriei sale milenare. În acest sens, trebuie să avem în vedere că până şi gingaşul ghiocel ne oferă an de an una dintre cele mai categorice lecţii de supravieţuire, de splendoare şi speranţă!

Simona MUNTEANU