Horia Cardoş, Agroland: «Vrem să lucrăm cu familii tinere»

Directorul general Agroland, Horia Cardoş, a declarat nu demult că în cadrul proiectului Puiul Rustic, dezvoltat de compania înfiinţată chiar de el, sunt căutate familii tinere care să deţină adăpostul şi terenul necesare creşterii a maximum 5.000 de păsări în sistem similar cu cel free range, în detrimentul experienţei fermierilor... cu experienţă.

Ambiţiile şi uneori orgoliul unor crescători de păsări experimentaţi, a lăsat să se înţeleagă Cardoş, nu sunt binevenite în sistemul de creştere gândit de managementul Agroland. „Vrem să lucrăm cu familii tinere fiindcă, în primul rând, vrem să acţionăm pe termen lung, iar fermierii, hai să nu spunem în vârstă, ci cu oarecare experienţă, nouă nu ne sunt de folos. Pot să vină cu obiceiuri; ni s-a întâmplat în decursul anilor cu diverşi clienţi care spuneau: «Lasă că ştiu eu cum se face, fac treaba asta de 20 de ani». Nu vrem să se procedeze aşa cum se procedează în fermele industriale. Aici puii trebuie crescuţi altfel“, a spus Horia Cardoş.

Potrivit spuselor omului de afaceri, tânărul fermier care vrea să intre în sistemul Puiul Rustic trebuie să aibă un adăpost de maximum 400 de metri pătraţi. În acest adăpost, densitatea trebuie să fie de maximum 11 păsări pe metrul pătrat, în aşa fel încât într-o fermă vor putea să crească doar 4.400 de păsări. Un fermier poate să aibă maximum patru ferme de acest gen, a mai spus omul de afaceri. Pe lângă cei 400 de metri pătraţi pentru creşterea în incintă, familia de tineri fermieri trebuie să mai aibă şi 4.400 de metri pătraţi pentru creşterea în exterior, suprafaţă acoperită cu vegetaţie. „Păsările trebuie să aibă această suprafaţă disponibilă. Ne-am inspirat din acest model, din ceea ce înseamnă «free range» statuat de Comisia Europeană. Noi nu putem, cel puţin pentru moment, să aplicăm eticheta «free range», dar în câţiva ani credem că asta va putea deveni realitate“, a mai punctat fondatorul Agroland. Sistemul de creştere a puilor rustici pare a fi simplu. Până la vârsta de patru săptămâni, păsările sunt crescute în adăpost închis pentru a fi pregătite apoi să iasă în exterior. Abia după patru săptămâni ele au acces la exterior, până la vârsta de 63 de zile. „Pentru free range, norma spune minimum jumătate din vârstă pasărea trebuie să aibă acces în aer liber. La noi, iată, au acces cinci săptămâni din cele nouă de viaţă“, a precizat Cardoş, menţionând totodată că două dintre avantajele de marketing ale Puiului Rustic sunt: „O pasăre pe metrul pătrat şi lipsa utilizării antibioticelor“.

Pentru moment, Agroland va lucra doar cu fermierii care deţin adăposturi

Pentru 2015, în cadrul noului proiect, managementul Agroland şi-a propus să lucreze doar cu fermierii care au deja un adăpost construit, fie că este el închiriat sau în proprietate. Şi asta chiar dacă au existat „multe sute” de cereri de la fermieri care erau dispuşi să-şi construiască propriul adăpost. Cererea aşa de mare este generată probabil şi pentru că venitul anteprenorului nu este de neglijat. Cei interesaţi ar putea câştiga aproximativ 40 de euro pe metrul pătrat de adăpost pe an. Cu alte cuvinte, dacă cineva care are un adăpost de 400 de metri pătraţi, are asigurat un venit de 16.000 de euro, din care trebuie să-şi plătească utilităţile şi să-şi deducă amortizarea. Sunt două variante de business pentru dezvoltarea fermelor Puiu Rustic, spune Cardoş: „În prima, păsările rămân proprietatea noastră, la sfârşit le luăm şi îi plătim fermierului prestaţia sau, dacă are un SRL şi ferma este autorizată pe acea societate, el poate să cumpere păsările, să cumpere furajul, dar până la urmă câştigul tot în zona aceea de venituri ajunge. Furajul trebuie luat exclusiv de la noi, ca un motiv de control. Un aspect important la furajare - în ultima săptămână, furajarea se face cu porumb şi lucernă“. Hibrizii de pui sunt aduşi din Italia, dar Horia Cardoş este de părere că, până la sfârşitul anului 2015, dacă nu cel târziu anul viitor, ar urma să se dezvolte un sistem local de reproducători, cu incubaţie şi producţie de furaje autohtone. „Din păcate, noi am pierdut o bază genetică foarte importantă în ceea ce priveşte păsările şi acum tot ce cumpărăm este din afară. Păsările acelea pe care le ştiam la bunici în curte acum 30-40 de ani nu mai există, au fost înlocuite de hibrizii moderni“, a mărturisit fondatorul Agroland.

Prima fermă-test, la Berzovia. Alte două urmează să fie populate

Potrivit spuselor lui Cardoş, ferma-test situată la Berzovia a fost eliberată pe 10 februarie 2015 (în condiţiile în care fusese populată în 1 decembrie 2014) şi au fost sacrificate toate cele 2.500 de păsări, investiţie care a totalizat 30.000 de euro. Pentru că există cerere, pe viitor, cei de la Agroland vor deschide alte două ferme în Timiş şi Caraş-Severn, în aşa fel încât să nu existe o distanţă mare de abator.

„Avem cerere de la clienţii existenţi deja pe o capacitate de două ferme pe săptămână. Vrem să sacrificăm circa 350.000 de păsări anul acesta. Suntem în discuţii, urmează să mai lucrăm cu două abatoare în celelalte zone ale ţării, respectiv Moldova şi pe lângă Bucureşti, fiindcă nu vrem să transportăm păsările pe distanţe mari“, a conchis Horia Cardoş. Ţinta Agroland este de a obţine 1,8 milioane de capete în doi ani, adică 1% din piaţa de păsări şi 10 la sută din cifra de afaceri a companiei. Nu în ultimul rând, în prima fază a proiectului vor intra între 80 şi 100 de fermieri din toată ţara. Din acest total, deja 20% au fost deja selecţionaţi.

Ionel VĂDUVA