Iarna din aprilie

Iarna din aprilie

A doua lună a primăverii a debutat cu fenomene meteorologice excepţionale, a căror arie de manifestare şi virulenţă nu au avut precedent în ultimele decenii. Aceste stihii ale naturii s-au materializat prin căderi consistente de precipitaţii, sub formă de zăpadă, lapoviţă şi ploi, precum şi prin vijelii însoţite de scăderi drastice ale temperaturii. Din păcate, fermele pomicole, în special cele de sâmburoase cu înfloriri precoce, plantaţiile de viţă-de-vie, dar şi culturile în arii protejate au avut de suferit. Nici culturile de rapiţă şi legume timpurii nu au scăpat de efectul distructiv al îngheţului din această primăvară. Şi totuşi, fermierii cu îndelungată experienţă au apelat în această situaţie la metode arhaice, care le-au protejat viile şi livezile. Aceştia au amplasat în vii şi livezi grămezi de materiale combustibile fumigene, în principal resturi vegetale, iar când temperatura avea tendinţe de scădere le-au aprins într-o anumită ordine, în funcţie de direcţia de propagare a vântului. Astfel, perdeaua de fum, inclusiv căldura degajată de combustie, au salvat plantaţiile de îngheţ. Concret, aplicând această metodă timp de câteva săptămâni, renunţând la odihnă, proprietarul celebrelor vii din bazinul Segarcea împreună cu câteva sute de colaboratori au salvat practic de la îngheţ preţioasele plantaţii de viţă-de-vie. De altfel, metoda sus-menţionată este cunoscută şi aplicată cu succes de pomicultori şi viticultori din toată lumea, inclusiv de cei din renumitele bazine viticole Chablis şi Bordeaux. Pe lângă această soluţie clasică, diverşi fermieri utilizează splinklere, care împrăştie apă pe plantaţii dimineaţa devreme pentru a neutraliza efectul brumelor. În acelaşi scop, diverşi agricultori cu potenţă financiară recurg pe suprafeţe mici şi la suflante de aer cald de mare putere.

Deci, cu multă muncă, profesionalism şi responsabilitate, în perioada manifestării fenomenelor meteorologice excepţionale fermierii îşi pot salva cel puţin parţial plantaţiile cele mai vulnerabile la scăderile drastice ale temperaturii. Speranţa în despăgubiri, mai ales pentru culturile neasigurate, este o opţiune incertă şi niciodată îndestulătoare în comparaţie cu pagubele înregistrate. Precipitaţiile căzute în ultima lună au provocat şi inundaţii păgubitoare pe întinse suprafeţe agricole, la locuinţele şi anexele gospodăreşti din diverse zone rurale, precum şi numeroase alunecări de teren. Aceste fenomene păgubitoare sunt, în principal, cauzate de colmatarea unor cursuri de apă, construcţia haotică şi deseori fără avize de specialitate a unor locuinţe, dar şi de toleranţa unor edili locali care neglijează în mod condamnabil deficienţe în gospodărirea unor utilităţi din mediul rural. O conlucrare mai fermă între factorii decizionali ce coordonează administraţia publică locală cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, respectiv Administraţia Naţională Apele Române ar atenua suferinţele şi pagubele celor afectaţi de precipitaţiile excesive. Un alt duşman al culturilor agricole este şi păguboasa grindină. În acest domeniu, conducerea MADR a anunţat că, începând cu 15 aprilie a.c., unităţile din cadrul Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor sunt operaţionale, fiind astfel pregătite pentru combaterea efectelor căderilor de grindină. În cadrul acestui sistem sunt operaţionale 34 de puncte de lansare a rachetelor antigrindină, care vor proteja o suprafaţă agricolă de aproximativ 500 mii ha.

Specialiştii apreciază că operaţionalizarea sistemului sus-menţionat în zonele cele mai expuse la grindină este totuşi un început promiţător, cu condiţia ca aceste instalaţii costisitoare să funcţioneze când este necesar, prompt şi eficient. Potrivit opiniei agrometeorologilor, deocamdată rezerva de apă în sol este satisfăcătoare, însă aceştia avertizează că ultimelor două luni de vară, când culturile înfiinţate în această primăvară vor avea nevoie de precipitaţii consistente, se va instala seceta acompaniată de temperaturi peste media anuală a acestor luni. Faţă de această situaţie, conducerea MADR, respectiv ANIF, în conformitate cu prevederile Legii nr. 269/2016 şi a HG nr. 793/2016, urmează să dispună urgentarea măsurilor tehnice pentru realizarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii, pentru care sunt disponibile în perioada 2016-2020 fonduri în valoare de aproximativ 1,015 miliarde euro. Pentru finalizarea eficientă a acestui ambiţios program, prin care se va asigura irigarea a peste 2 milioane ha, este importantă şi întâlnirea de lucru a conducerii MADR cu reprezentanţii Consiliului de afaceri Americano-Român, ai Ambasadei SUA şi ai Ambasadei Statului Israel. În acest sens, este de remarcat faptul că atât SUA, cât şi Statul Israel deţin cele mai performante tehnologii şi o îndelungată experienţă în domeniul irigaţiilor. Până la realizarea acestui program vital, specialiştii apreciază că este imperios necesar ca OUAI, care şi-au reabilitat sistemele secundare de irigaţii, să contracteze cu ANIF asigurarea apei la un preţ suportabil, întrucât ne aşteaptă o lungă vară fierbinte.

Simona MUNTEANU