Imbunatatirea utilizarii azotului in fermele de vaci de lapte

În acest an se finalizează proiectul de cercetare FP7 Rednex privind îmbunătăţirea utilizării azotului în fermele de vaci de lapte. Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Biologia şi Nutriţia Animală (INCDBNA) a fost partener în cadrul acestui proiect, implicându-se, în special, în diseminarea informaţiilor rezultate în urma acestui amplu studiu.

---

În cadrul simpozionului organizat de către institut, principalele subiecte abordate au fost nutriţia proteică a animalelor de fermă, managementul dejecţiilor, bilanţul azotului la nivelul fermei şi resursele furajere.

„Avem o colaborare cu membrii proiectului Rednex, iar institutul s-a implicat în diseminarea informaţiilor. Nu noi am ales proiectul, el ne-a ales pe noi. Proiectul FP7 Rednex a început în urmă cu 5 ani, iar în 2013 se finalizează şi se fac simpozioane de diseminare a rezultatelor proiectului, a cărei temă este eficienţa utilizării azotului în fermele de vaci de lapte. Diseminările au fost realizate în vestul Europei, iar acum au loc în estul continentului. Am căutat să facem această diseminare în România, pentru a chema fermieri interesaţi şi care sunt deschişi la noutate şi inovaţii. Aceştia pot accesa site-ul www.rednex-fp7.eu, pentru a vizualiza toate rezultatele obţinute. Fermierii români care doresc să perfecţioneze activitatea de creştere a vacilor de lapte pot să traducă aceste rezultate, care sunt în limba engleză, şi astfel să beneficieze de această cantitate uriaşă de informaţie.

Analiza proiectului începe de la partea de nutriţie a animalelor până la utilizarea dejecţiilor rezultate în fermele zootehnice. S-a vorbit despre utilizarea şrotului de rapiţă la aceste categorii de animale, despre atenţia ce trebuie acordată la degradarea şrotului. Dacă animalele sunt hrănite cu şrot de seminţe de floarea-soarelui, acestea se degradează rapid în rumen şi se transformă în amoniac. Astfel, raţia teoretică nu se îndeplineşte la nivelul animalului şi nu se mai poate obţine producţia de lapte scontată. Raţia trebuie respectată pentru a rezulta cantitatea de lapte care trebuie, astfel încât fermierul să nu piardă bani.

O altă temă abordată a fost managementul dejecţiilor din fermele de animale. Cei cu ferme mari, unde există o concentraţie mare de gunoi de grajd, pe care nu au unde să-l depoziteze, trebuie să ştie că regulile au devenit din ce în ce mai stricte. În Europa de Vest există deja probleme privind emisiile de azot, iar proiectul propune în acest sens anumite metode de reducere a acestor emisii. Dacă trăieşti din această activitate, trebuie să înţelegi anumiţi termeni, să înveţi despre degrabilitate, proteină, activitatea microbiană etc. Pot folosi anumite softuri sau programe care se pot descărca de pe site-uri specializate pentru realizarea unor raţii simple sau le pot cumpăra, iar preţul unui soft performant poate varia între 1.000 şi 15.000 de euro. În ultimii ani se practică cercetarea participativă, ceea ce înseamnă să depistezi împreună cu fermierul problemele fermei şi să stabileşti un plan de lucru pentru a rezolva aceste deficienţe din activitatea zootehnică. Institutul nostru se adresează mai multor tipuri de beneficiari, iar rezultatele cercetării noastre sunt împachetate în produse şi recomandări.

De asemenea, suntem membri în multe proiecte europene şi colaborăm cu marile institute de cercetare din Europa”, a afirmat dl Cătălin Dragomir, director ştiinţific la INCDBNA.

Ana MUSTĂŢEA

revista, agricultura, zootehnie, tehnologie, ferma vaci de lapte, imbunatatirea utilizarii azotului