Impactul estimat în piaţa cerealelor al Ordonanţei Militare nr. 8/2020

1/5/2020

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă îşi exprimă sprijinul pentru acţiunile iniţiate de Guvern în vederea limitării impactului economic al crizei COVID-19 asupra agriculturii.

Propunerile transmise de asociaţie în data de 14 aprilie a.c. către Guvern, ca rezultat al consultării membrilor, urmăresc asigurarea unui cadru favorabil fermierilor şi procesatorilor agroalimentari pentru continuarea activităţii, asigurarea securităţii alimentare a cetăţenilor României, sustenabilitatea economică a operatorilor din agricultură şi menţinerea competitivităţii ţării noastre pe piaţa globală a cerealelor. Este necesară o analiză economică amplă, care să identifice impactul imediat şi pe termen mediu generat de restricţionarea exportului de cereale, inclusiv în ceea ce priveşte menţinerea competitivităţii producătorilor şi procesatorilor care ar fi afectaţi de o astfel de măsură.

În acest sens, reprezentanţii Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă au sintetizat câteva elemente de analiză privind evoluţiile anticipate pe piaţa cerealelor din România ca urmare a aplicării Ordonanţei Militare 8/2020 în privinţa interzicerii exporturilor de cereale şi a unor produse agroalimentare, cu evidenţierea riscurilor semnificative care pot afecta puternic afacerile fermierilor şi procesatorilor, cumulate cu impactul negativ deja generat de epidemia de coronavirus.

Aceştia evidenţiază, în cadrul analizei preliminare, impactul asupra fermelor (costuri financiare adiţionale şi penalizări, probleme logistice, presiune pe preţuri, risc de insolvenţă), asupra exportatorilor, asupra industriilor conexe (terminale, transport, silozuri, certificare calitate), asupra pieţei interne (reducere competitivitate, termene de plată extinse), asupra poziţiei României pe pieţe externe.

Au inclus, totodată, la diverse secţiuni, propuneri de măsuri de avut în vedere cu privire la porţiunile unde s-ar păstra măsurile de suspendare/interzicere a exporturilor. Pe baza acestei analize de impact preliminare, prezentată în cele ce urmează, propunem, printre altele, ca:

1. Măsurile de interzicere a exporturilor să fie limitate în timp şi aplicabile stocurilor din recolta anului 2019 (în baza analizei ministerului, astfel încât să nu fie afectată securitatea alimentară a populaţiei).

2. Aplicabilitatea Ordonanţei Militare nr. 8 să nu privească recolta nouă 2020, lăsând procesul de contractare traderi-fermieri să se desfăşoare nealterat, pentru a evita influenţarea negativă artificială a pieţei cerealelor în România şi pierderea de către ţara noastră a unor contracte importante.

3. Autorităţile să aibă în vedere impactul acestor măsuri şi costurile suplimentare/adiacente acestora şi menţinerea unora dintre aceste măsuri doar pe baza unei consultări reale şi sistematice cu sectorul economic. Având în vedere consecinţele asupra mai multor actori ai sectorului agricol, cu impact previzibil asupra stabilităţii şi sustenabilităţii acestora, propunem crearea cu maximă celeritate de către MADR a unui grup de analiză operativă a evoluţiilor legate de valorificarea pe piaţă a cerealelor româneşti, la care să participe, alături de reprezentanţii ministerului, specialişti desemnaţi de asociaţii de producători, furnizori de servicii din agricultură, traderi de cereale. Analizele rezultate din activitatea grupului să fie puse la dispoziţia factorilor decidenţi pentru securitatea şi stabilitatea economică a ţării, în vederea elaborării planurilor de acţiune anticipative privind gestionarea riscurilor legate de valorificarea eficientă a producţiei cerealiere a României.

Rugăm autorităţile să aibă în vedere că timpul este esenţial şi fiecare zi aduce pierderi iremediabile (şi fără justificare obiectivă) unui întreg sector al economiei naţionale. Clubul Fermierilor Români rămâne dedicat continuării dialogului cu autorităţile responsabile pentru agricultură din România şi de la Bruxelles privind subiectele de interes major în această perioadă.

Analiză preliminară privind impactul măsurilor de interzicere a exporturilor de cereale asupra
pieţei şi activităţii agricole în România:

1. România produce anual circa 9-9,4 milioane tone de grâu:

Consumul intern (agregat: grâu panificabil şi grâu furajer): 3,1 milioane tone de grâu au destinaţie consumul intern (aproximativ 260.000 tone/lună);
Rezerva de stat a României: aproximativ 300.000 tone de grâu, cu obligativitatea reîmprospătării între 3 şi 7 ani maxim (acest lucru se efectuează numai prin concomitenţă / se scoate din rezerva de stat doar după recoltă).

2. România este exportator net de grâu în destinaţii extracomunitare (Orientul Mijlociu, Nordul Africii), cu următoarea balanţă comercială actuală:

Total estimat export grâu anual: 5,5 milioane tone de grâu (pe baza analizei datelor istorice, estimare sezon iulie 2019-15 iunie 2020);
Export grâu (estimat) până în prezent: aproximativ 4,2-4,4 milioane tone de grâu (aprilie 2020) (conform datelor statistice de la traderi de cereale, pe baza analizei datelor istorice); • Stocuri de grâu ce rămân de la un sezon la altul (pe baza analizei datelor istorice): 300.000- 700.000 tone de grâu, în funcţie de volumul exporturilor;
Stocuri estimate rămase în prezent la fermieri: 600.000 tone de grâu nevândute, planificate să se vândă parţial până la noua recoltă.

3. Piaţa internă este caracterizată de următoarele:

Este o piaţă spot - dictată de cererea şi oferta pe termen scurt - nu pot fi achiziţionate cantităţi ce asigură necesarul pentru un an întreg sau măcar pentru 6 luni;
Acest proces este definit ca flotabilitate; este generat de lipsa spaţiilor de depozitare, reluctanţă la volatilitatea preţurilor cerealelor, lipsa cash-flow-ului în industrie (ex. creştere pui, panificaţie, ferme porci, fabrici furaje etc.), aceasta având un cash-flow blocat în ceea ce produce, până la încasare;
Procesatorii de materie primă (grâu, în această analiză) au capacitate logistică de transport a mărfurilor foarte redusă, ei rezumându-se în general la a cumpăra în paritatea CPT, adică livrat la unitatea de procesare/producţie;
Este o piaţă de credit, procesatorul plăteşte fermierul cu termene de plată între 30 şi 120 zile; Ex.: fermele de pui plătesc la 90 de zile, justificând că ciclul lor reproductiv este situat la 42 de zile, la care se adaugă fazele operaţionale şi încasarea târzie. Acelaşi model de lucru se aplică şi relaţiei dintre fermierul vânzător de grâu şi toată industria procesatoare, industria furajeră şi a premixurilor, fermele de porci şi vite de carne şi lapte.
Este o piaţă cu cerinţe speciale în privinţa calităţii materiei prime. Foarte multe loturi de marfă sunt penalizate în preţ şi/sau refuzate, aceste lucruri sunt unilateral introduse în contracte, fără a avea un mecanism real de negociere şi verificare din partea fermierilor.

4. Piaţa exportului:

Generează competiţie pe piaţă, prin alinierea la burse de marfuri (EURONEXT, CBOT - Chicago Board of Trade), preţurile României fiind astfel aliniate la preţurile mondiale;
Generează cash-flow imediat în ferme, datorită facilităţilor de plată: Cash-AgainstDocuments (CAD) în 48 ore sau Certificat de depozit în fermă cu plata a 90% din contravaloarea mărfurilor;
Au condiţii calitative mai relaxate: loturile de marfă sunt achiziţionate ca medie calitativă, în foarte multe cazuri trimit companii independente pentru certificarea calităţii în ferme, cu instrumentarul fermei respective;
Operatorii au capacităţi logistice superioare, nu numai pentru transport, ci şi facilităţi de depozitare (angajează flote mari de camioane, vagoane - cale ferată şi barje/navigaţie, permanent la dispoziţia traderilor);
Generează anual un flux de vânzări de circa 3,2-3,4 miliarde euro, fiind un contributor foarte important la PIB-ul României.

5. Impactul în ferme:

Lipsa de opţiuni în ceea ce priveşte vânzarea mărfurilor, prin stoparea exporturilor extracomunitare, va genera pierderi financiare importante pentru fermieri;
Condiţiile calitative superioare (vezi punctul 3) vor impacta negativ veniturile din contractele generate cu piaţa internă;
Termenele de plată de 30-120 de zile (mai mari pe piaţa internă decât pe cea de export) vor dezechilibra balanţa de venituri şi cheltuieli la nivel de fermă, producând astfel, pe lângă o decapitalizare evidentă (conform celor de mai sus) şi depăşirea scadenţelor la inputuri, pierderea discount-urilor, rate depăşite la credite/utilaje, greutăţi foarte mari în retenţia de personal, limitarea până la stopare a cheltuielilor curente în ferme;
Costuri financiare şi penalizări din partea creditorilor;
Riscul insolvenţei fermelor se poate materializa rapid în condiţiile menţionate;
Fermierii care mai au în stoc cereale la această dată trebuie să elibereze urgent magaziile pentru a efectua dezinsecţia pentru primirea noii recolte. Această dezinsecţie a spaţiilor de depozitare trebuie efectuată cu minim o lună înainte, pentru a avea eficacitate tratamentul şi a evita contaminarea noii recolte cu dăunătorii de depozit (pierderea calităţii însemnând pierderea mărfii);
Chiar în condiţiile interzicerii limitate în timp a exporturilor, potrivit Ordonanţei Militare nr. 8, logistica transportului din zona de vest a României către Constanţa (principalul hub de export) nu va permite livrarea produselor rămase pe stoc într-un timp scurt, conducând la blocaje pe spaţiu de depozitare în zonă, în vederea primirii recoltei noi 2020;
Pentru fermierii mici, fără posibilitate de stocare, va fi o presiune foarte mare pe preţ (vor câştiga din această pierdere intermediarii cu posibilităţi de depozitare);
Fermierii nu pot face contractele pentru noua recoltă la un preţ adecvat, deoarece nu îşi asumă nimeni contracte fără posibilitate de export;
Fermierii care încă au marfa nelivrată (deja contractată) nu pot încasa banii din cauza blocajului exportului, cu impact extrem negativ asupra capitalului de lucru în fermă;
Fermierilor care încă au marfă în stoc necontractată li se va oferi un preţ mult prea mic, neacoperind costurile producţiei.

Imediat după emiterea Ordonanţei nr. 8, preţul grâului la intern deja a manifestat tendinţă de scădere importantă (ex., de la 920-950 lei/tonă la 700-730 lei/tonă).

6. Impactul asupra exportatorilor (traderi de cereale):

Mărfurile achiziţionate şi stocate care sunt supuse suspendării în acest moment vor suferi devalorizări importante din cauza apropierii de momentul recoltării, când se şterge efectiv diferenţa de preţ între recolta veche şi recolta nouă, pierdere estimată de circa 20 euro/tonă;
Pierderi financiare identificate pentru exportatori, cauzate de:
- nelivrarea de mărfuri, clauza de wash-out: anularea contractului de export atrage după sine o penalizare platită de trader cumpărătorului extern, de 15-20 euro/tonă grâu;
- plata despăgubirilor către armatori prin angajarea navelor de capacitate mare;
- costuri neplanficate de depozitare a mărfurilor blocate la export;
- costuri logistice din cauza angajării şi a neonorării contractelor cu flote de autocamioane, transport pe calea ferată, barje (navigabil): „Take-or-Pay“;

- operarea şi costurile cu angajaţii în terminalele portuare, precum şi în silozurile interioare;

Costuri financiare pentru exportatori, pentru mărfurile achiziţionate (plătite la fermieri) şi nelivrate (către cumpărătorul extern): neîncasând, nu vor putea să returneze creditele la scadenţe.

7. Impact asupra poziţiei României pe pieţele externe de grâu (extracomunitare):

România riscă foarte mult să piardă o poziţie importantă, câştigată în foarte mulţi ani, pe pieţele internaţionale, în particular pe piaţa extracomunitară;
Cota României de piaţă doar în destinaţia Egipt este de 18% (aprox. un milion tone de grâu) din totalul furnizat către acest stat de ţările din Bazinul Mării Negre: România: 1-1,2 mil. tone; Rusia: 4-4.3 mil. tone; Ucraina: 500.000 tone);
Cele trei ţări exportă în Egipt aprox. 6 milioane de tone de grâu, jumătate din ceea ce importă Egiptul de pe pieţele externe anual.

8. Impact în industrii conexe:

Terminalele portuare cu circa 200-250 de angajaţi nu vor mai avea venituri şi nu vor mai putea susţine costurile minim 8 terminale;
Terminalele dunărene vor fi în aceeaşi situaţie de risc;
Flotele de transport cu 30-200 unităţi de transport nu vor mai avea venituri şi nu vor mai putea susţine costurile cu angajaţii, precum şi cele de întreţinere;
Silozurile interne fără activitate nu vor mai avea venituri şi nu vor mai putea susţine angajaţii, circa 15-30 angajaţi pe unitate;
Companiile de certificare a calităţii nu vor mai avea venituri să îşi susţină cheltuielile cu angajaţii.

9. Impact pe piaţa naţională:

Lipsa competivităţii va genera o subapreciere a preţurilor mărfurilor, acestea urmând a fi achiziţionate la un nivel de preţ redus, prin absenţa mecanismelor de reglare generate de bursele de mărfuri (prin trader şi exportatori), fără certitudinea că se va reflecta într-un preţ mai redus pentru beneficiarul final (populaţia României);
Condiţiile de calitate ridicate impuse de piaţa internă vor cauza penalizări contractuale aplicate fermierilor (vânzătorilor de cereale);
Există tendinţa ca termenele de plată către fermieri (în prezent termenele sunt de 30-120 de zile) să fie extinse până la dublarea acestor termene, generând astfel venituri suplimentare pentru procesatori, dar producând un impact negativ asupra cash-flow-ului fermierilor (asupra capitalului de lucru din fermă);
Eventualele costuri în depozite terţe (ale fermierilor) vor fi diminuate, sau chiar şterse, în contextul actual (absenţa pieţei externe) şi vor fi convertite în venituri pentru procesatori.

10. Impactul financiar:

Termenele de plată de 30-120 de zile vor conduce la un blocaj al capitalului de lucru al fermelor;
Se vor înregistra credite scadente neplătite, ce vor genera dobânzi şi penalizări în contul fermelor şi ale industriilor conexe;
Contribuţia la PIB-ul României a exportului se va diminua: exportul generează circa 3,2-3,5 miliarde euro anual, pentru circa 17-18 milioane de tone de cereale exportate.

11. Măsuri luate de principalii competitori ai României (din bazinul Mării Negre) pe pieţe extracomunitare:
RUSIA

Exporturile de grâu anuale ale Rusiei se cifrează în jurul a 38-40 milioane de tone;
Până la această oră Rusia a exportat circa 34,5 milioane de tone;
Rusia a acordat o cotă maximă de export până la noua recoltă de 7 milioane de tone;
Agregat cu ceea ce a exportat deja, Rusia va ajunge la 41,5 milioane de tone, deci peste media anuală de export;
Rusia a aplicat acest plafon din cauza devalorizării rublei cu 18% în raport cu dolarul american, consecinţă a războiului ţiţeiului cu Arabia Saudită. În această situaţie, procesatorii ruşi pentru piaţa internă nu mai sunt competitivi d.p.d.v. a conversiei valutare Rublă - USD şi nicidecum din cauza protecţiei stocurilor.

ROMÂNIA

Este o ţară net exportatoare de cereale, oleaginoase şi produse rezultante (şroturi);
Nu a atins potenţialul de export cifrat pe anul 2019-2020 (estimat la 5,5 milioane tone grâu);
Procesatorii interni au stocuri care le acoperă necesarul până la recolta nouă 2020.

0 Comments

articole

Impactul estimat în piaţa cerealelor al Ordonanţei Militare nr. 8/2020

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT