Un studiu comandat de Parlamentul European și intitulat „Implementarea noii Politici Agricole Comune în România“ relevă faptul că fermierii sunt optimiști, dar, în același timp, precauți.
Uniunea Europeană se pregătește pentru o nouă Politică Agricolă Comună, care să aibă în vedere furnizarea de alimente sigure și sănătoase în condiții de protejare a mediului și de combatere a schimbărilor climatice, fără a scăpa din vedere asigurarea unui nivel de viață corect pentru fermieri. În luna noiembrie a anului trecut a fost realizat, la comanda Parlamentului European, un studiu intitulat „Implementarea noii Politici Agricole Comune în România“. Conform celor peste 600 de respondenți, toți cu ferme mai mari de 30 de hectare, aceștia sunt optimiști în privința noii Politici Agricole Comune, însă gradul de optimism scade pe măsura creșterii suprafeței exploatate.
Eurodeputata Carmen Avram, din Grupul Socialiștilor și Democraților, membră a Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European, a relevat necesitatea acestui studiu: „Studiul a fost comandat chiar de mine, pentru că am vrut să văd exact care este atmosfera și care este starea fermierului român în perspectiva noii Politici Agricole Comune și am descoperit că există un optimism, dar că oamenii nu sunt informați și, din acest punct de vedere, cred că este imperativ ca noul guvern să înceapă de pe acum o campanie de informare a fermierului român, fără de care nu vom putea atinge țintele care au fost trasate de Comisia Europeană. Comisia Europeană a publicat recent recomandările pentru fiecare stat membru cu privire la acțiunile pe care trebuie să le facem și ne-a recomandat câteva direcții pe care trebuie să le includem în planurile naționale strategice. Una, internetul pe bandă largă în zonele rurale, care este extrem de important pentru a putea face agricultură digitală și de precizie. Și acest lucru se poate realiza nu numai prin bugetul de la agricultură, din fericire, ci și prin alte programe europene, cum ar fi Fondul European Social sau Mecanismul de redresare și reziliență“. Potrivit studiului, mulți fermieri nu sunt pregătiți pentru a se conforma cerințelor noii Politici Agricole Comune, în special cei care au exploatații mici. Pe de altă parte, cei mai mulți fermieri doresc să investească în următorii 3-5 ani în dezvoltarea de ecoscheme, în special cei tineri sau cei care operează ferme cu suprafețe mai mici.
Eurodeputata Carmen Avram precizează: „Am văzut că sunt foarte mulți fermieri care vor să treacă la agricultura ecologică și nu numai că vor să treacă, ei înțeleg exact necesitatea trecerii la agricultură ecologică, România fiind penultima în acest clasament, având doar 2,4% din suprafața pe care o avem noi astăzi cultivată în regim organic. Prin comparație cu restul Uniunii Europene, suntem foarte, foarte departe.
Ca să înțelegeți diferența, pe primul loc este Austria, cu peste 24%, aproape un sfert din suprafața cultivată este în regim organic și noi avem un drum foarte mult și greu de parcurs până acolo, iar fermierii înțeleg și cât de greu va fi, dar și ce oportunitate e asta. Pentru că s-a constatat, culturile organice rezistă cel mai bine secetei.
În al doilea rând, se vede deja că există o cerere de produse bio din ce în ce mai mare, atât la nivel național, cât și la export. România are o mare șansă pentru că avem pământul foarte bun și putem să devenim exportatori de produse organice. Și în al treilea rând, cei care pornesc pe acest drum vor primi subvenții mai mari“.
