Implicarea APPR în reforma PAC post 2020

O delegaţie a Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România (APPR), condusă de preşedintele Arnaud Perrein, a participat luna trecută la Comisia Europeană pentru a discuta pe baza propunerilor înaintate de instituţia europeană care vizează finanţarea agriculturii în perioada 2021-2027.

Propunerile sunt formulate în filosofia simplificării şi modernizării PAC prin introducerea unor instrumente orientate către rezultate, dar şi a creşterii subsidiarităţii - inclusiv a responsabilităţii - statelor membre în adaptarea intervenţiilor PAC pentru maximizarea contribuţiei acestora la obiectivele UE.

Opţiunea transferării banilor între Piloni, la latitudinea guvernelor

Potrivit comunicatului de presă transmis de asociaţie, APPR a analizat noile regulamente prin care statele membre vor stabili planuri strategice PAC pentru întreaga perioadă de programare. Măsurile propuse pornesc de la ipoteza reducerii cu 5% a nivelului de sprijin prin PAC, avansată de Comisie în comunicarea de la începutul lunii mai a.c. Conform proiectelor, statele membre vor stabili planuri strategice PAC pentru întreaga perioadă de programare (inclusiv o strategie de intervenţie cu ţinte cantitative şi repere clare), pentru punerea în aplicare a sprijinului finanţat prin FEGA şi FEADR în vederea realizării obiectivelor specifice prevăzute prin regulament. Opţiunea de a transfera până la 15% din plăţile directe către dezvoltarea rurală sau invers, cu o flexibilitate suplimentară de încă 15% pentru finanţarea măsurilor ce vizează obiective climatice şi de mediu din Pilonul 2, se propune să rămână la latitudinea guvernelor naţionale.  În privinţa veniturilor agricole, Comisia consideră necesară o mai bună direcţionare a subvenţiilor pentru a asigura un sprijin echitabil agricultorilor relativ cu veniturile din alte sectoare. Concret, referitor la plăţile directe, ca şi în actualul exerciţiu bugetar, acestea vor fi de două feluri - decuplate şi cuplate - şi vor fi acordate fermierilor activi. Plăţile directe decuplate sunt următoarele: sprijinul de bază pentru venituri; sprijinul de venit complementar redistributiv; sprijinul suplimentar de venit pentru tinerii fermieri; schemele de climă şi de mediu.

Plăţile directe cuplate sunt următoarele: ajutorul de venit cuplat şi plata specifică culturii pentru bumbac. În vederea reducerii disparităţilor, COM propune plafonarea plăţilor directe la 100.000 euro/an calendaristic, măsură aplicată în tandem cu degresivitatea, astfel: reducerea valorii plăţilor care depăşesc 60.000 euro cu cel puţin 25% pentru tranşa între 60.000 şi 75.000 euro; cu cel puţin 50% pentru tranşa între 75.000 şi 90.000 euro; cu cel puţin 75% pentru tranşa între 90.000 şi 100.000 euro. Dacă plafonarea sumelor primite de o singură exploataţie şi plăţile degresive ar putea deveni obligatorii în statele membre, se vor scădea întâi costurile cu munca salariată şi/sau cu munca membrilor de familie, pentru a evita pierderile de locuri de muncă. Sumele economisite vor rămâne la dispoziţia statului membru pentru a contribui la finanţarea sprijinului de venit complementar redistributiv şi, dacă este cazul, a altor intervenţii din sfera plăţilor directe decuplate. Redistribuirea sprijinului de la fermele mai mari la cele mai mici sau mijlocii se propune să îmbrace forma unei plăţi anuale decuplate suplimentare pe hectarul eligibil, acordată fermierilor care au dreptul la plata de bază. Statele membre vor avea flexibilitatea de a stabili o sumă pe hectar, precum şi numărul maxim de hectare pe agricultor pentru care se plăteşte sprijinul redistributiv. Veşti bune pentru tinerii fermieri: răspunzând priorităţii PAC de înnoire generaţională şi dezvoltare a spaţiului rural, sprijinul suplimentar de venit destinat acestora are prevăzută o alocare totală de cel puţin 2% din totalul fondurilor pentru plăţi directe din fiecare stat membru. Acesta se poate acorda ca supliment la plata de bază pentru cei stabiliţi pentru prima dată în agricultură. În ceea ce priveşte performanţa PAC în materie de mediu şi schimbări climatice, obiectivele vor fi stabilite la nivelul UE şi, de aici, statele membre vor elabora o combinaţie de măsuri obligatorii şi voluntare în cadrul Pilonului 1 şi Pilonului 2.

Sprijinul financiar corespunzător ar urma să fie acordat în conformitate cu nevoile specifice naţionale, regionale sau locale. Sprijinul pentru schemele ecologice va reprezenta o sumă anuală pe unitatea de suprafaţă, stabilită fie suplimentar faţă de sprijinul pentru venitul de bază, fie ca sumă, ca o compensaţie pentru costurile suplimentare şi veniturile pierdute ca urmare a respectării/depăşirii angajamentelor de agromediu-climă stabilite. Recunoscându-i utilitatea pentru sectoare sau tipuri de agricultură considerate importante din motive economice, sociale sau de mediu, se propune menţinerea sprijinului cuplat. Sprijinul se acordă per hectar, numai pentru suprafaţa desemnată eligibilă de statul membru. Pentru dezvoltarea rurală se propun următoarele tipuri de intervenţii: angajamente de mediu, climatice şi alte măsuri de gestionare; constrângeri naturale sau de altă natură; dezavantaje specifice zonei, care rezultă din anumite cerinţe obligatorii; investiţii; instalarea tinerilor fermieri şi înfiinţarea de întreprinderi rurale (cu o primă de instalare de până la 100 000 euro); instrumentele de gestionare a riscurilor; asocierea; schimbul de cunoştinţe şi informaţii.

În opinia asociaţiei, plafonarea nu reprezintă  o opţiune pentru România

Deşi are multe elemente care pot fi utilizate constructiv şi inteligent de către statele membre, propunerea privind reforma PAC post-2020 are, în opinia APPR, şi zone majore care necesită studii de impact, ca orice iniţiativă legislativă europeană care ar putea avea o incidenţă economică, de mediu sau socială semnificativă.

Conform APPR, plafonarea plăţilor directe nu este o opţiune dezirabilă pentru România deoarece ar penaliza tocmai fermele cele mai eficiente din economie, cele care s-au capitalizat şi au investit masiv, s-au modernizat şi creează locuri de muncă, contribuind, printr-un efect de antrenare, la ridicarea comunităţilor rurale.

APPR (Asociaţia Producătorilor de Porumb din România) este o asociaţie profesională formată din producători agricoli care deţin suprafeţe de lucru cuprinse între 50 şi 50.000 ha, dar şi reprezentanţi ai lanţului profesional de porumb din România. APPR face parte din Confederaţia Europeană a Producătorilor de Porumb (CEPM), care reprezintă cele mai mari ţări producătoare de porumb din Europa. Obiectivul principal: furnizarea de expertiză tehnică, comunicare economică şi profesională pentru membrii şi organizaţiile profesionale ale fermierilor din România.