Implicarea companiei Pioneer in nutritia animala

Circa 200 de fermieri au răspuns invitaţiei înaintate de compania Pioneer, la data de 15 martie a.c., pentru a afla mai multe informaţii cu privire la tehnologia inoculanţilor pentru siloz şi mai ales pentru a asista la prezentarea susţinută de dl Bill Mahanna, director ştiinţific în nutriţia animală la nivel mondial al companiei. Acest eveniment este primul pe care Pioneer România îl organizează în ţară, urmând ca pe viitor să aibă loc mai multe seminarii cu tematica nutriţiei animale.

---

Maria Cîrjă, director tehnic şi de marketig al Pioneer România, a declarat, în deschiderea evenimentului, că produsele pe care compania americană le dezvoltă plasează Pioneer pe poziţia 1 în lume în domeniul nutriţiei animale. „Pioneer este recunoscută pe plan mondial, cu precădere în Statele Unite ale Americii, ca fiind compania cu cei mai performanţi hibrizi de porumb pentru siloz, cei mai buni specialişti în conservarea furajelor, chiar şi faţă de acele companii specializate. Pioneer oferă consiliere avizată tuturor crescătorilor de animale din lume şi este singura care produce soiuri de lucernă şi inoculanţi”, a afirmat dna Cîrjă. Pe harta lumii, compania Pioneer este prezentă peste tot. Are peste 8.500 de angajaţi, deţine 92 de staţiuni de cercetare şi cea mai mare reţea de vânzări dezvoltată la nivel global. Compania este lider mondial la porumb şi soia, iar în Europa de Est deţine poziţia fruntaşă la culturile de porumb şi floarea-soarelui şi locul 2 la cea de rapiţă. „Am înregistrat aceste performanţe deoarece creăm valoare prin produsele noastre, investim în cercetare şi, nu în ultimul rând, dezvoltăm parteneriate solide cu fiecare client în parte”, a precizat dna Cîrjă. În ameliorarea porumbului, compania a înregistrat rezultate notabile, creând în anul 1927 primul hibrid de porumb din lume. Un alt aspect susţinut de directorul tehnic şi de marketig al companiei este acela că Pioneer asigură hrană, prin produsele dezvoltate, pentru un număr imens de consumatori. „Cum putem face acest lucru? Răspunsul este: prin ştiinţă. Cercetările privind ameliorarea plantelor au evoluat foarte mult şi într-un an se pot obţine produse noi prin pepiniere de iarnă, prin folosirea haploizilor dubli, selecţia seminţelor asistată de laser, markeri moleculari şi prin precizie fenotipică”, a declarat reprezentantul companiei. În România, Pioneer a investit peste 40 de milioane de dolari, deschizând în 2002 una dintre cele mai moderne staţii de procesare din reţeaua globală a companiei şi a doua ca mărime din Europa. La nivel naţional, peste 100 de fermieri produc sămânţă pentru Pioneer. În 2011, la cultura de porumb Pioneer a avut o cotă de piaţă de 38%, iar la floarea-soarelui de 49,9%.

Un nou concept pe piaţa românească
„Avem cei mai buni specialişti din lume în acest domeniu, iar în România acest sector a început să dea semne bune, am hotărât ca Pioneer să vă ofere posibilitatea de a beneficia de serviciile noastre. De aceea, lansăm astăzi un nou concept - Pioneer Animal Nutrition”, a declarat dna Maria Cîrjă. În materie de nutriţie animală, Pioneer oferă hibrizi performanţi de porumb furajer, soiuri valoroase de lucernă şi inoculanţi pentru siloz. La cultura de lucernă, misiunea programului de cercetare al companiei este aceea de a creşte eficienţa şi profitul. Dezvoltarea soiurilor superioare de lucernă patentate reprezintă o metodă de a obţine rezultate în producţia agricolă şi conferă valoare industriei alimentare. Ţintele echipei de cercetare Pioneer pentru lucernă sunt creşterea randamentului producţiei, îmbunătăţirea durabilităţii, prin selectarea unor caractere de rezistenţă atât de iernare, cât şi împotriva bolilor şi dăunătorilor, precum şi ridicarea valorii, printr-o calitate înaltă a furajului. În catalogul soiurilor de lucernă din acest an, Pioneer prezintă trei varietăţi, respectiv PR54V56, PR 55V48 şi PR56S82. Cu privire la inoculanţii Pioneer pentru siloz, dl Bill Mahanna, director ştiinţific în nutriţia animală din cadrul companiei, susţine că aceştia îmbunătăţesc calitatea silozului. Pe larg, avantajele obţinute în urma folosirii acestor inoculanţi sunt: prevenirea degradării cauzate de expunerea aerobă, îmbunătăţirea digestibilităţii fibrei prin degradarea ligninei, scăderea pH-ului, scăderea pierderilor, optimizarea cantităţii şi a raportului de acid organic, scăderea fermentaţiei secundare, creşterea aportului de materie uscată, creşterea palatabilităţii şi sporirea performanţelor animale. În compoziţia inoculanţilor se găseşte tulpina Lactobacillus buchneri, care a fost descoperită de către microbiologii companiei Pioneer şi perfecţionată pentru a produce enzime specifice în timpul procesului de fermentare a furajelor. Aceste enzime modifică complexul de lignină din pereţii celulelor, permiţând digerarea mai rapidă a fibrei de către bacteriile din rumen.

Furajele tratate cu aditivii furajeri Pioneer trebuie să fie lăsate să fermenteze cel puţin 60 de zile înainte de deschiderea silozului, pentru a i se permite tulpinii Lactobacillus buchneri o perioadă adecvată pentru producerea de enzime şi alţi produşi finali ai fermentării, care duc la o digerabilitate îmbunătăţită a fibrei şi o stabilitate aerobă. Îmbunătăţirea digerabilităţii şi a consistenţei furajelor contribuie la rentabilizarea furajului şi, implicit, la economisirea procentului de boabe şi la suplimentarea de proteine.

Digestibilitatea fibrelor şi a amidonului din furaje
Cu ocazia lansării conceptului Pioneer Animal Nutrition, invitat special al evenimentului a fost dl Bill Mahanna, director ştiinţific în nutriţia animală la nivel mondial al companiei. Acesta a vorbit despre importanţa digestibilităţii fibrelor şi a amidonului din raţiile de furaje. Potrivit lui Mahanna, analizele din domeniul furajării care existau în anii '60 nu erau suficient de concludente, fapt pentru care acest sistem a fost înlocuit cu sistemul pe bază de detergenţi. În acest fel, s-au putut explica reacţiile nutritive din punct de vedere al digestibilităţii şi a ingestiei furajelor. Analiza NDF (fibră detergent neutră) arată cantitatea de fibre din raţia de furaje. „Dacă avem prea multă fibră, se reduc digestibilitatea şi conţinutul energetic din furaj, precum şi ingestia, iar animalul va mânca mai puţin într-o zi. În cazul în care avem prea puţină fibră, acel platou ruminal nu se mai dezvoltă eficient şi nici mistuirea nu mai este suficientă. Se poate ajunge la acidoză şi vaca începe să se alimenteze mai puţin”, a afirmat dl Mahanna. Pentru a avea un conţinut optim de fibre în siloz, NDF trebuie să fie între 21 şi 25%. Digestibilitatea fibrelor depinde în mare măsură şi de modul în care se toacă silozul. În nordul Americii, silozul de porumb se toacă la o dimensiune de 19 mm, iar cel de fân la circa 13 cm. În cazul în care furajul este tocat prea mărunt, specialistul în nutriţie animală recomandă adăugarea unei cantităţi de 0,5 kg până la 1 kg de paie sau fân, pentru a stimula rumegatul.

O altă analiză recomandată de dl Bill Mahanna a fost testarea conţinutului de amidon din bălegar. „Acest conţinut nu trebuie să depăşească 6%”, a precizat dl Mahanna. Alte amănunte legate de prezentarea dlui Bill Mahanna, director ştiinţific în nutriţia animală al Pioneer, vor fi publicate în numărul următor al revistei „Agrimedia”.

Ana MUSTĂŢEA